IBS și răspunsul la stres
Răspunsul la stres este un proces complicat. Aceasta implică sistemele noastre nervoase și endocrine și stimulează schimbările într-o varietate de procese ale corpului, incluzând tensiunea arterială, ritmul cardiac, tensiunea musculară și funcționarea intestinului. Modificările în funcționarea intestinului reprezintă legătura dintre răspunsul la stres și IBS împreună.
Conexiunea Brain-Gut
Ca răspuns la un stresor perceput (extern sau intern), diferite părți ale creierului încep să comunice unul cu altul, inclusiv cortexul senzorial, talamusul și tulpina creierului. Acest proces declanșează apoi un răspuns de-a lungul a două căi corporale majore. Prima este axa hipotalamo-pituitar-suprarenale, rezultând o creștere a secrețiilor hormonale, în special hormonul cortizol.Cea de-a doua cale este sistemul nervos autonom, care eliberează adrenalina (epinefrina) și noradrenalina (norepinefrina) care provoacă modificări cardiovasculare, musculare și digestive. Aceste două căi afectează în mod direct rețeaua de nervi găsit în intestin, cunoscut sub numele de sistemul nervos enteric. Acest proces, care pornește de la un stresor perceput, urmat de un răspuns al creierului și ducând la stimularea de-a lungul celor două căi până la intestin, ilustrează importanța examinării răspunsului la stres în încercarea de a înțelege disfuncția care se manifestă ca simptome IBS.
Schimbări fizice ale răspunsului la stres
Răspunsul la stres declanșează următoarele modificări fiziologice:- Ritmul cardiac crește
- Creșterea respirației
- Creșterea tensiunii musculare
- Inhibarea sistemului imunitar
- Întârziere în golirea stomacului
- Creșterea vitezei contracțiilor colonice
- Relaxarea muschilor vezicii urinare
Cercetare
În încercarea de a găsi tratamente eficiente pentru simptomele IBS, cercetătorii au investigat diferitele substanțe care sunt eliberate în timpul răspunsului la stres. O substanță care pare să aibă o importanță majoră în răspunsul la stres este factorul de eliberare a corticotropinei (CRF).CRF este o familie de peptide (molecule care leagă aminoacizii) care se găsesc atât în creier, cât și în intestin. În creier, receptorii CRF se găsesc în zonele legate de digestie, emoții și sistemul nervos autonom. În intestin, CRF acționează în interiorul colonului pentru a crește secreția mucoasă și a apei, a afecta viteza contracțiilor colonului (motilitatea) și pare a fi legată de experiența durerii abdominale.
Se speră că o mai bună înțelegere a rolului CRF va duce la perfecționarea dezvoltării medicamentelor care țintesc simptomele IBS.
