Consimțământul informat în psihologie
Consimțământul informat asigură faptul că un pacient, un client și cercetătorii sunt conștienți de toate riscurile și costurile potențiale implicate într-un tratament sau procedură. Atât pacientul care primește tratament, cât și finanțarea clientului, trebuie să fie conștient de orice posibilă vătămare posibilă.
Pentru ca consimțământul informat să fie considerat valabil, participantul trebuie să fie competent și consimțământul trebuie dat voluntar.
Elemente de consimțământ informat în cercetarea psihologică
Potrivit Asociației Americane de Psihologie, cercetătorii trebuie să facă următoarele pentru a obține consimțământul în cunoștință de cauză din partea participanților la cercetarea psihologică:
- Informați participanții cu privire la scopul cercetării, durata anticipată a studiului și procedurile care vor fi utilizate.
- Participanților trebuie să li se spună că au dreptul să refuze să participe la studiu. De asemenea, ei trebuie să știe că pot să se retragă din experiment în orice moment.
- Participanții trebuie să fie informați cu privire la posibilele consecințe ale declinului sau retragerii din studiu.
- Participanții trebuie să fie informați cu privire la eventualele consecințe potențiale ale participării la studiu. Acestea includ orice riscuri potențiale, efecte adverse sau disconfort care pot apărea.
- Participanții trebuie să fie conștienți de beneficiile potențiale ale cercetării.
- Orice limitare a confidențialității trebuie dezvăluită.
- Orice stimulente pentru participare ar trebui să fie clar identificate.
- Participanților trebuie să li se spună cine pot contacta dacă au întrebări despre cercetarea sau drepturile participanților la studiu.
Cum obțin cercetătorii consimțământul informat?
Cercetătorii pot obține fie confirmări scrise, fie verbale pentru a documenta și a verifica dacă toți participanții au dat consimțământul în cunoștință de cauză pentru a participa. În majoritatea cazurilor, cercetătorii utilizează un formular pre-scris care conturează toate informațiile necesare și permite participanților să semneze și să stabilească data pentru a confirma că au citit și au înțeles informațiile.
Consimțământul informat este întotdeauna necesar?
Există câteva cazuri în care APA sugerează că psihologii pot face fără consimțământul informat. Astfel de cazuri includ atunci când există o prezumție rezonabilă că cercetarea nu ar cauza nici o primejdie sau rău. Un alt exemplu este atunci când un studiu are loc ca parte a curriculumului normal al unei clase sau a practicilor educaționale.
Studiile care implică chestionare anonime, date de arhivă sau observații naturaliste nu necesită consimțământ informat atâta timp cât cercetarea nu prezintă risc pentru participanți. Chiar și în cazurile în care consimțământul informat nu este necesar, participanții se pot retrage în orice moment.
Consimțământul informat și utilizarea decepției în cercetare
Cum rămâne cu cazurile în care înșelăciunea poate fi o parte integrantă a studiului? În unele cazuri, informarea participanților cu privire la natura experimentului ar putea influența comportamentul acestora și, prin urmare, rezultatele.
APA observă că înșelăciunea ar trebui să aibă loc numai dacă utilizarea acestor tehnici este justificată având în vedere ceea ce s-ar putea obține din efectuarea studiului. Deseori, datoria unui Consiliu de revizuire instituțională este de a determina dacă folosirea înșelăciunii este acceptabilă și de a acorda permisiunea de a avea loc astfel de studii.
Dacă cercetătorii folosesc înșelăciune ca parte a unui experiment, orientările etice sugerează că participanții ar trebui să fie informați cât de repede posibil despre înșelăciunea și natura adevărată a experimentului. După ce a fost dezvăluită o astfel de înșelăciune, participanții ar trebui, de asemenea, să aibă posibilitatea de a-și retrage datele dacă doresc acest lucru.
