Percepția și impresiile personale ale altora
În psihologia socială, termenul percepția persoanei se referă la diferitele procese mentale pe care le folosim pentru a forma impresii ale altor oameni. Aceasta nu include doar modul în care formăm aceste impresii, ci diferitele concluzii pe care le facem despre alte persoane bazate pe impresiile noastre.
Gândiți-vă cât de des faceți în fiecare zi asemenea judecăți. Când vă întâlniți cu un nou colaborator, începeți imediat să dezvoltați o impresie inițială a acestei persoane. Când vizitați magazinul alimentar după muncă, puteți trage concluzii despre casierul care vă verifică, chiar dacă știți foarte puțin despre această persoană.
Acest lucru ne permite să facem hotărâri și decizii rapide, dar poate duce și la percepții părtinitoare sau stereotipuri ale altor persoane. Să analizăm mai atent felul în care funcționează percepția persoanei și impactul pe care îl are asupra interacțiunilor noastre zilnice cu alte persoane.
Ce informații folosim pentru a forma impresiile altora?
Evident, percepția persoanei poate fi un proces foarte subiectiv care poate fi afectat de o serie de variabile. Factorii care pot influența impresiile pe care le formezi de alte persoane includ caracteristicile persoanei pe care o observați, contextul situației, trăsăturile tale personale și experiențele trecute.
Oamenii formează adesea impresii ale altora foarte rapid, cu doar informații minime. Ne bazăm frecvent impresiile pe roluri și norme sociale ne așteptăm de la oameni. De exemplu, puteți forma o impresie a unui șofer de autobuz urban, bazat pe modul în care ați anticipa că o persoană din acest rol se comportă, luând în considerare caracteristicile personale individuale numai după ce ați format această impresie inițială.
Indiciile fizice poate juca un rol important. Dacă vedeți o femeie îmbrăcată într-un costum profesionist, puteți presupune imediat că lucrează într-un cadru formal, poate la o firmă de avocatură sau la o bancă. Saliența a informațiilor pe care le percepem este de asemenea importantă. În general, tindem să ne concentrăm asupra celor mai evidente puncte decât să notăm informații de fundal. Cu cât este mai nou sau mai evident un factor, cu atât este mai probabil să ne concentrăm asupra acestuia. Dacă vedeți o femeie îmbrăcată într-un costum personalizat și părul ei în formă de mohawk roz deschis, este posibil să acordați mai multă atenție coafurii ei neobișnuite decât îmbrăcămintea ei de afaceri sensibilă.
Categorizarea socială
Una dintre comenzile rapide mentale pe care le folosim în percepția personală este cunoscută sub numele de clasificarea socială. În procesul de categorizare socială, clasificăm în mod mental oamenii în diferite grupuri bazate pe caracteristici comune. Uneori, acest proces are loc în mod conștient, însă, în cea mai mare parte, clasificările sociale se întâmplă automat și inconștient. Unele dintre cele mai frecvente grupuri de persoane folosesc vârsta, sexul, ocupația și rasa.
Ca și în cazul mai multor comenzi rapide mentale, categorizarea socială are atât aspecte pozitive, cât și negative. Unul dintre punctele forte ale categorizei sociale este acela că permite oamenilor să facă judecăți foarte repede. În realitate, pur și simplu nu aveți timp să cunoașteți pe fiecare persoană cu care veniți în contact, pe o bază individuală, personală. Utilizarea categoriilor sociale vă permite să luați decizii și să stabiliți așteptări cu privire la felul în care oamenii se vor comporta foarte repede în anumite situații, ceea ce vă permite să vă concentrați asupra altor lucruri.
Problemele cu această tehnică includ faptul că poate duce la erori, precum și la stereotipuri sau chiar prejudecăți.
Luați în considerare acest exemplu:
Imaginați-vă că ajungeți într-un autobuz, dar sunt disponibile doar două locuri. Un scaun este alături de o femeie vârstnică, cu părul argintiu, iar celălalt scaun se află lângă un bărbat îngrozitor și confuz. Pe baza impresiei tale imediate, stai alături de femeia în vârstă, care, din nefericire, se dovedește a fi destul de calificată la buzunare. Din cauza clasificării sociale, ați judecat imediat femeia ca fiind inofensivă și omul ca pe o amenințare, ducând la pierderea portofelului. În timp ce clasificarea socială poate fi utilă uneori, aceasta poate duce și la astfel de tipuri de judecăți greșite.
Teoriile de personalitate implicate
Un teoria personalității implicite este o colecție de credințe și ipoteze pe care le avem despre cum sunt legate anumite trăsături cu alte caracteristici și comportamente. După ce știm ceva despre o trăsătură cardinală, presupunem că persoana prezintă și alte trăsături care sunt în mod obișnuit legate de acea caracteristică-cheie.
De exemplu, dacă aflați că un nou coleg este foarte fericit, puteți presupune imediat că este și prietenă, bună și generoasă. Ca și în cazul categorizării sociale, teoriile implicite de personalitate ajută oamenii să facă judecăți repede, dar pot contribui și la stereotipuri și erori.
