10 Mituri comune despre OMG-uri
În ciuda faptului că cercetările au fost puternic cercetate, organismele modificate genetic - denumite în mod obișnuit OMG - au multe mituri și minciuni care îi înconjoară. Majoritatea acestor mituri se bazează pe temerile consumatorilor și pe anumite rapoarte științifice defectuoase care prezintă riscurile pentru sănătate ale alimentelor modificate genetic.
Adesea denumite "Frankenfoods" de către consumatorii îngrijorați, OMG-urile sunt de fapt sigure pentru a consuma și promite că sunt benefice atât pentru mediu, cât și pentru economie. Aflați 10 dintre cele mai comune mituri despre OMG-uri.
Mitul 1: Majoritatea produselor alimentare sunt modificate genetic
Realitatea
Adevărul este că nu există decât 30 de culturi modificate genetic la dispoziția publicului. Printre cele mai frecvent modificate culturi se numără porumbul, lucerna, merele, canola, bumbacul, papaya, cartofii, soia, squashul și sfecla de zahăr.
Chiar și atunci, multe OMG-uri de pe piață de astăzi nu sunt consumate de oameni. Câmpul de porumb, bumbacul, lucerna și boabele de soia sunt folosite mai mult pentru hrana animalelor decât pentru orice altceva. Unele au utilizări industriale și merg către textile, cerneală și adezivi.
Deși este adevărat că reproducerea selectivă a culturilor a existat de-a lungul secolelor, asta nu înseamnă cu adevărat modificarea genetică (GM). Potrivit Organizației Mondiale a Sănătății, alimentele modificate genetic sunt "derivate din organisme a căror material genetic a fost modificat într-un mod care nu apare în mod natural", care face referire la o tehnologie mult mai sofisticată decât o reproducere selectivă simplă.
În ceea ce privește sarea și apa, nici organismele vii - nu au material genetic, deci este imposibil ca acestea să fie modificate genetic.
Mitul 2: OMG-urile rănesc mediul
Realitatea
Poate fi ușor să presupunem că ceva descris ca fiind modificat genetic este dăunător pentru mediul înconjurător, însă contrariul este de fapt adevărat. Plantele modificate genetic permit agricultorilor să crească mai multe culturi folosind mai puțin terenuri și mai puține pesticide.
OMG-urile pot conserva biodiversitatea prin îmbunătățirea productivității agricole, reducerea utilizării chimice și permițând agricultorilor să adopte metode conservatoare de prelucrare a solului.
Culturile modificate genetic necesită în general mai puține terenuri și anumite OMG-uri, cum ar fi culturile HT, ajutând la reținerea umidității solului. Din acest motiv, fermele modificate genetic utilizează mai puțină apă decât fermele nemodificate, ajutând eforturile de conservare. Unele OMG-uri sunt, de asemenea, tolerante la secetă, ceea ce ajută fermierii să conserve apa în perioadele de secetă.
Fermele de creștere a animalelor generează, de asemenea, îmbunătățiri, cum ar fi mai puțin timp petrecut pe tractoare pentru a face sol (reducerea emisiilor). PG Economics estimează că agricultorii din Statele Unite care utilizează sisteme fără alimentare la porumb și boabe de soia înregistrează economii între 45 și 55 de procente în utilizarea combustibililor, spre deosebire de sistemele convenționale.
În plus, Agenția pentru Protecția Mediului face parte din cadrul coordonat care examinează toate culturile modificate genetic de pe piață. Cadrul include, de asemenea, Departamentul pentru Agricultura al Statelor Unite și Administrația pentru Alimentație și Medicamente, astfel încât să fiți siguri că niciun OMG nu va fi cultivat fără o evaluare atentă a efectelor sale asupra mediului și sănătății.
Mitul 3: Cultivarea OMG-urilor este totul despre bani
Realitatea
În timp ce culturile de OMG s-ar putea dovedi a fi rentabile, ingineria genetică a început de fapt ca o modalitate de a combate cei trei factori principali care împiedică un randament bun: insecte, buruieni și vreme. OMG-urile sunt concepute pentru a expune rezistența la insecte, toleranța la secetă, rezistența la boli și toleranța la erbicide. Cele mai recente calități ale OMG-urilor includ reducerea rujului și spargerea neagră în culturile alimentare.
Plantele modificate genetic care sunt rezistente la erbicide fac mai ușor controlul buruienilor și permit o prelucrare mai redusă și o eroziune a solului mai puțin.
OMG-urile rezistente la insecte au o apărare internă care respinge doar anumite insecte care ar distruge cultura, ceea ce înseamnă mai puține insecticide. Aceste calități fac agricultura mai eficientă și mai bună.
Nu există conspirații sau constrângeri guvernamentale care obligă fermierii să cultive plante modificate genetic. Agricultorii sunt liberi să aleagă dacă cresc semințe organice, hibride, convenționale sau modificate genetic. Agricultorii aleg ce semințe să crească pe baza celor mai bune pentru fermele lor, cerințele pieței și mediile locale de creștere.
Mitul 4: OMG-urile nu sunt sigure și nu au fost studiate
Realitatea
OMG-urile au fost studiate intens și nu există dovezi că consumul de OMG-uri dăunează oamenilor. De fapt, am consumat OMG-uri de mai bine de 20 de ani, probabil înainte ca mulți oameni să știe ce înseamnă OMG-uri.
Primul aliment aprobat de FDA, disponibil în comerț cu OMG, a fost tomato-ul Flavr Savr. Lansat în 1994, oamenii de știință au găsit o modalitate de a face acest tip de roșii mai lungă, folosind o copie modificată a unei gene de maturare.
Culturile modificate genetic au trecut prin mai multă examinare și evaluare decât orice alt grup de plante pe care oamenii o consumă. Nu există studii peer-review care să arate că OMG-urile sunt dăunătoare, dar există studii care arată că acestea sunt în siguranță pentru consum.
În plus, aproape fiecare autoritate majoră pentru siguranța alimentelor din lume a lansat o declarație privind siguranța culturilor modificate genetic.
Asociația Americană pentru Dezvoltarea Științelor (AAAS) a declarat că "consumul de alimente care conțin ingrediente derivate din culturile modificate genetic nu este mai riscant decât consumul acelorași alimente care conțin ingrediente din plantele de cultură modificate prin tehnici convenționale de îmbunătățire a plantelor".
Declarația continuă să spună că dovezile științifice demonstrează că cartofii modificați genetic, orezul, soia și porumbul sunt la fel de hrănitoare ca și omologii lor nemergenți.
Mitul 5: OMG-urile sunt pline de erbicide toxice
Realitatea
De fapt, ingineria genetică a culturilor a dus la mai puțin insecticid și spray cu erbicide. Agricultura GM a redus pulverizarea globală a pesticidelor cu o medie de 37%, în timp ce creșterea randamentelor culturilor a fost de 22%.
Rezistența la insecte a OMG-urilor a dus în mod special la o reducere masivă a ingredientului activ în insecticide între 1996 și 2015.
Cu toate acestea, există dovezi contradictorii care sugerează o creștere a unui tip specific de erbicid - unul pe care plantele au început să-i arate rezistență. La fel cum bacteriile prezintă rezistență antibacteriană la om, dăunătorii din plante se pot muta pentru a rezista la pesticide.
Mitul 6: OMG-urile provoacă cancer
Realitatea
Gândul de a mânca alimente cu mutații intenționate poate cu siguranță să sune, dar studiile curente privind riscurile de sănătate ale OMG-urilor sunt neconcludente. Nu există dovezi că alimentele modificate genetic au cauzat cancer la oameni sau la animale.
Într-o anumită măsură, aproape tot ceea ce mâncăm este modificat genetic, deoarece animalele și plantele au fost crescute selectiv de secole. OMS clasifică numai o substanță cunoscută ca fiind "probabil necarcinogenă pentru oameni". Această substanță este caprolactamă, o substanță utilizată mai ales pentru fabricarea produselor de nylon cum ar fi pantalonii de yoga și periuțele de dinți.
Celelalte 1 012 substanțe pe care le-au clasificat sunt fie cancerigene, probabil carcinogene, eventual carcinogene sau nu pot fi clasificate din cauza lipsei de probe.
Pentru a reduce riscul de cancer, este o practică bună să:
- să mănânce o dietă sănătoasă bogată în fructe, legume și cereale integrale și minimă în carnea prelucrată și alimentele ambalate
- renunțați la fumat și / sau utilizați produse din tutun
- protejeaza-te de soare
- primiți îngrijire medicală regulată pentru a prinde vreun semn de cancer de la începutul anului
Mitul 7: OMG-urile provoacă probleme de sănătate
Realitatea
Din nou, nici o dovadă științifică nu concluzionează că OMG-urile provoacă probleme de sănătate, cum ar fi alergii, autism, boala celiacă sau orice altă problemă de sănătate.
Teoretic, ingineria genetică ar putea avea ca rezultat proteine mutante care provoacă noi reacții alergice. Cu toate acestea, toate culturile de OMG sunt evaluate cuprinzător și extensiv înainte de distribuție, deci este puțin probabil.
O alergie este un răspuns imun care apare atunci când o persoană intră în contact cu un alergen, adesea o proteină pe care o persoană o recunoaște ca corp străin dăunător.
Potrivit Organizației Națiunilor Unite pentru Alimentație și Agricultură (FAO) și a Organizației Mondiale a Sănătății (OMS), structura oricăror noi proteine din culturile modificate genetic este comparată cu alergenii cunoscuți în versiunile anterioare ale culturii. Această practică face puțin probabil ca un nou alergen să ajungă pe piață. Până în prezent nu s-au detectat noi alergeni în alimentele OMG aprobate.
Mitul 8: Cercetarea privind OMG-ul este nedezvoltată
Realitatea
Aproximativ jumătate din totalul cercetărilor privind OMG-urile sunt finanțate în mod independent, potrivit Genera, o bază de date care poate fi căutată în urma cercetărilor făcute de cercetători pe plan mondial.
O revizuire separată a literaturii a arătat că mai mult de jumătate (58,3% sau 406 din 698 de studii) din literatura științifică despre OMG-uri nu au conflicte de interese. Aceleași rapoarte de examinare arată că 25,8% sau 180 din studii au prezentat conflicte de interese din cauza afilierilor sau finanțării autorului.
Mitul 9: OMG-urile măresc costurile alimentare
Realitatea
Studiile arată că agricultura modificată genetic a contribuit efectiv la reducerea costului alimentelor, în special în ceea ce privește culturile principale cum ar fi porumbul și boabele de soia.
Alte cercetări sugerează că scăderea culturilor de OMG ar duce la creșterea substanțială a costurilor alimentare din cauza randamentelor scăzute și a consecințelor negative asupra mediului (trăsăturile GM cum ar fi rezistența la insecte și boală și toleranța la intemperii contribuie la minimizarea pierderii culturilor la acele adversități).
Mitul 10: Nu există studii pe termen lung privind OMG-urile
Realitatea
OMG-urile sunt testate în mod constant și extensiv pentru siguranța consumatorilor și a mediului. Toate testele privind OMG-urile sunt revizuite de către USDA, FDA și Agenția pentru Protecția Mediului (EPA), precum și alte organizații interne.
Există mai multe revizuiri ale studiilor care prezintă aceleași dovezi ca și declarațiile autorităților din domeniul siguranței alimentare: nu există dovezi care să arate că culturile de OMG prezintă efecte adverse asupra sănătății umane sau asupra mediului.
Cum să urmăriți consumul de OMG-uri
Dacă sunteți preocupat de consumul de culturi modificate genetic, există mai multe moduri în care vă puteți reduce aportul.
- Fiți conștienți de cele mai frecvente culturi de OMG: boabe de soia, bumbac (pentru uleiuri textile și de semințe de bumbac), canola (pentru ulei), squash, sfecla de zahăr (pentru zahăr), cartofi și orez. (Vezi alte alimente cu OMG.)
- Cumpărați alimente ecologice. Produsele alimentare organice sunt cultivate din semințe de non-OMG.
- Cumpărați carne și produse lactate din animale hrănite cu iarbă. O multitudine de animale sunt crescute pe alfalfa modificate genetic și alte furaje modificate.
- Cumpara alimente etichetate ca nemodificate genetic. Proiectul non-OMG este o organizație nonprofit care oferă un proces riguros de verificare a mărcilor pentru obținerea etichetei non-OMG.
- Magazin local. Este foarte puțin probabil ca piețele locale ale fermierilor să vândă culturi de OMG-uri. Cele mai multe alimente cu OMG sunt cultivate pe ferme comerciale la scară largă, iar cumpărăturile la nivel local vă oferă luxul de a putea cere agricultorilor despre culturile lor.
