Noi criterii de diagnosticare pentru tulburarea panică, agorafobie

Cea mai recentă ediție a DSM include modificări ale criteriilor de diagnostic pentru numeroase afecțiuni de sănătate mintală. Aceste ajustări modifică acum modul în care sunt clasificate și diagnosticate diferite tulburări. Următoarele descriu DSM-5 și schimbările recente care au avut loc la diagnosticarea tulburării de panică, a atacurilor de panică și a agorafobiei.

Ce este DSM?

Manualul de Diagnostic și Statistic al Tulburărilor Mentale, sau pur și simplu DSM, este un manual publicat de Asociația Americană de Psihiatrie (APA) pentru utilizarea diagnosticării tulburărilor de sănătate mintală. DSM conține toate criteriile specifice de diagnostic pentru fiecare boală psihică, conferindu-i reputația de "biblie" a diagnosticului de sănătate mintală.

DSM-5 marchează prima revizuire majoră a manualului din 1994. Cu această nouă ediție, s-au făcut numeroase modificări în diagnosticele de sănătate mintală, incluzând tulburările adăugate și omisiunile. În plus, au fost făcute multe adaptări la criteriile de diagnosticare ale diferitelor condiții. Tulburarea de panică este una dintre tulburările de sănătate mintală care s-a schimbat în ultima ediție a DSM.

Modificări în modul în care este diagnosticată tulburarea panică

Cea mai notabilă schimbare care a apărut în diagnosticul tulburării de panică este modul în care este clasificată acum în legătură cu agorafobia. În ultima ediție a DSM, tulburarea de panică a fost diagnosticată ca având loc cu sau fără agorafobie. În noul DSM-5, tulburarea de panică și agorafobia vor fi enumerate ca două tulburări separate și distincte de sănătate mintală. Au apărut și alte modificări la tipurile de atacuri de panică definite în DSM.

Tulburare de panica. Tulburarea de panică a rămas clasificată ca o tulburare de anxietate, simptomul principal fiind experiența atacurilor de panică persistente și în mod tipic neașteptate. Criteriile de diagnosticare specifică de asemenea că aceste atacuri de panică sunt marcate de teama continuă de a avea atacuri viitoare, schimbări ale comportamentelor pentru a evita aceste atacuri sau ambele aceste probleme timp de cel puțin o lună.

Atacuri de panica. Ediția anterioară a DSM a distins tipurile de atacuri de panică ca aparținând uneia dintre cele trei categorii: situație legată / cued, situație predispusă sau neașteptată / necuzită. DSM-5 a eliminat o parte din acest jargon și atacurile de panică simplificate, potrivit căruia se potrivesc în două tipuri simplificate: anticipate sau neașteptate.

Atacurile de panică așteptate sunt cele care apar datorită unei anumite frici, cum ar fi atunci când o persoană cu teama de a zbura și are un atac de panică când se află într-un avion. Atacurile de panică neașteptate apar brusc sau în afara albastrului, fără nici un semn extern că atacul este pe cale să apară. Aceste atacuri neprevăzute sunt caracteristica distinctivă a tulburării de panică.

Agorafobie. În actuala ediție actualizată a DSM, agorafobia se distinge acum de tulburarea de panică ca fiind propria sa diagnosticare separată și codificabilă. Criteriile de diagnostic pentru agorafobie includ acum experiența unei frică sau anxietate intensă în cel puțin două situații agorafobe, cum ar fi situarea în afara casei, transportul public (de exemplu, avioane, autobuze, metrou etc.), spații deschise, locuri publice magazine, teatre sau cinematografe), mulțimi sau în picioare într-o linie cu alte persoane sau o combinație a două sau mai multe dintre aceste scenarii.

Pentru a fi diagnosticat cu agorafobie, persoana va trebui, de asemenea, să prezinte comportamente de evitare. Aceste evitări apar din teama de a suferi un atac de panică sau de simptome legate de anxietate într-o situație din care ar fi dificil să fugă sau nu ar fi disponibil niciun ajutor. Agorafobiile sunt foarte afectate de comportamentele de evitare, deoarece aceste probleme afectează în mod dramatic calitatea vieții suferinței și funcționarea generală.

DSM-5 controversă

Mulți profesioniști din domeniul sănătății mintale și-au exprimat nemulțumirea față de schimbările care au avut loc în ultima ediție a DSM. Tulburările aduse, inclusiv diagnosticul tulburării tulburării de disfuncție a dispoziției, care poate fi interpretat ca incluzând tantrami de temperament, dependența de jocurile de noroc și depozitarea - împreună cu eliminarea unor diagnostice, cum ar fi tulburarea Asperger - a fost întâmpinată cu oarecare opoziție. Mulți practicanți s-au arătat preocupați de faptul că modificările prezentate în DSM-5 nu au dovezi științifice adecvate și pot contribui, de asemenea, la diagnosticarea excesivă a clienților.

Alți specialiști în sănătatea mintală apără DSM-5, argumentând că aceste schimbări pot ajuta mai mulți clienți să primească îngrijirea și tratamentul adecvat de care au nevoie. De exemplu, profesioniștii care tratează tulburarea de panică și cercetătorii care au studiat această condiție au descoperit că clienții pot experimenta agorafobia fără tulburări de panică. Distingerea între tulburări de panică și agorafobie poate ajuta pe cei cu aceste afecțiuni să beneficieze de cel mai eficient ajutor și tratament care va fi adaptat fiecărei condiții unice.