Pagina principala » Fobiile » Înțelegerea chionofobiei sau a fricii de zăpadă

    Înțelegerea chionofobiei sau a fricii de zăpadă

    Chionofobia sau frica intensă de zăpadă este un tip de fobie clasificată drept o fobie a mediului natural. Fobiile din mediul natural includ alte fobii legate de vreme, cum ar fi frica de furtuni (astrophobia), frica de vânt (ancraophobia) și, desigur, teama de zăpadă (chionofobia). Potrivit Societății Meteorologice Americane, fobiile din mediul natural cum ar fi chionofobia sunt al doilea subtip de fobie cel mai răspândit.

    Prezentare generală

    Chionofobia nu este doar o displacere a zăpezii sau o teamă rațională de prognoze meteorologice severe, este o frică irațională a zăpezii care este în mod obișnuit legată de teama de rănire corporală sau moarte. Deși fobiile se pot manifesta și se manifestă diferit în experiențele diferitelor persoane, există în mod obișnuit două temeri primare în spatele chionofobiei: teama de a deveni legată de zăpadă și teama de a fi blocați în zăpadă.

    Simptome

    Ca toate fobiile, teama de zăpadă poate provoca o varietate de simptome. Acordarea unei atenții nejustificate rapoartelor meteorologice, refuzul de a părăsi acasă în timpul zăpezii și de a suferi atacuri de panică sunt extrem de frecvente la persoanele cu chionofobie. Pentru persoanele cu adevărat chionofobie, simpla prognoză a unei furtuni de iarnă sau a zăpezii poate provoca simptome fiziologice de frică și transpirații reci, cum ar fi anxietate, atacuri de panică și chiar un sentiment nerealist de doom și groază.

    Copiind

    Cele mai bune metode pentru a face față fricii de zăpadă depind de gravitatea și nivelul de impact pe care-l are frica asupra vieții tale. Unii oameni consideră că educația despre diferite tipuri de zăpadă și efectele lor asupra condițiilor locale pot să-și liniștească temerile. Alții consideră că expunerea treptată la activitățile de iarnă se calmează. Dacă totuși frica este severă sau limită de viață, căutați un sfat profesionist instruit în domeniul sănătății mintale. Vremea de iarnă este un fapt de viață, dar cu o asistență adecvată și o muncă grea, nu există niciun motiv pentru a reduce serios viața dvs. atunci când se confruntă cu vremea de iarnă cu zăpadă.

    Alte temeri legate de zăpadă

    Ca orice fobie, teama de zăpadă este foarte personalizată. Nici doi oameni nu se confruntă cu fobia de zăpadă în același mod și nu toate temerile legate de zăpadă sunt, de fapt, fobii clinice. Cu toate acestea, marea majoritate a temerilor cunoscute legate de zăpadă intră într-o mână de categorii comune.

    Teama de vreme severă: Frica de zăpadă este deseori, deși nu întotdeauna, asociată cu o fobie mai generalizată legată de vreme. Lilapsophobia este teama de evenimentele meteorologice grave, în timp ce astrafobia este frica de mai multe furtuni ale fiarelor. Deși zăpada nu este, în general, afiliată cu fulgere și tunet, aceste evenimente pot apărea cu siguranță. Pentru cei care se tem de fenomene legate de vreme, chiar posibilitatea unei furtuni severe poate fi suficientă pentru a declanșa o reacție fobică.

    Frica de a fi prins: Avalanșe, fortărețe de zăpadă instabile și gheață subțire sunt doar câteva din potențialele pericole ale activităților de iarnă. Majoritatea oamenilor iau măsuri de precauție pentru a se proteja împotriva faptului că nu sunt captați în mod grav de zăpadă sau gheață, dar pentru unii oameni, conceptul de a fi prins într-un declanșator de anxietate majoră. Pentru persoanele cu o fobie puternică de a fi prinse, chiar și senzația ușoară de scufundare printr-un strat ușor de zăpadă poate fi suficientă pentru a induce un atac de panică.

    Teama de rănire: Condițiile de zăpadă sunt adesea însoțite de gheață, care este slick și potențial periculoasă și, uneori, acoperită de un strat de zăpadă. Pentru cei care au fobii medicale sau teama de a fi răniți, zăpada poate prezenta un risc de anxietate. Unele temeri legate de rănirea cauzată de gheață și zăpadă sunt raționale, deci este important de reținut că temerile care sunt înrădăcinate în considerente raționale nu sunt niciodată considerate fobii.

    Frica de rece: Hipotermia și degerările sunt condiții foarte reale care, dacă nu sunt tratate corespunzător, pot duce la vătămări grave sau chiar la moarte. Cu toate acestea, acestea sunt relativ rare în lumea modernă, cu excepția situațiilor de urgență. În special în zonele cu temperaturi mai scăzute, îmbrăcăminte, pături și surse de căldură de urgență sunt disponibile și adecvate pentru condițiile locale predominante. Cu toate acestea, unii oameni au o frică irațională specifică de a fi rece. Cunoscută sub numele de criophobia, teama de frig poate fi paralizantă, determinând suferinzii să rămână în interior chiar și cu costuri personale mari pentru relații și obligații.

    Frica de boala: Amintiți-vă că sfatul vechi de teren de joacă, "nu mâncați zapada galbenă?" Deși zăpada pură, nouă căzută este relativ sigură și curată, zăpada care a stat pe pământ poate fi contaminată cu fluide corporale, substanțe chimice și numeroase alte pericole. Riscurile sunt minime, în special pentru cei care nu fac obișnuință să mănânce zăpadă veche. Pentru cei cu fobie sau hipocondriză, cu toate acestea, chiar și riscurile ușoare asociate cu zăpada pot fi prea multe pentru a suporta.

    Frica de apă: Desigur, zăpada este pur și simplu înghețată de apă. În timp ce majoritatea dintre noi consumăm și folosim apă în diverse moduri zilnic, acvafobia sau frica de apă este surprinzător de comună. În cazuri extreme, acvafobia poate duce chiar la o teamă de scăldat, deci este teoretic posibil ca o teamă de apă să conducă, de asemenea, la o teamă de zăpadă.

    Frica de conducere: Conducerea pe timp de iarnă este adesea dificilă și potențial periculoasă. Atenția este prudentă și majoritatea oamenilor dezvoltă obiceiuri de conducere în timpul iernii, care minimizează riscurile. Pentru cei cu teama pre-existenta de a conduce, cu toate acestea, de conducere in timpul iernii poate părea imposibil. În plus, unii oameni care nu se tem de conducere pe vreme blândă dezvoltă o fobie specifică de conducere pe timp de iarnă.