Înțelegerea inconștientului colectiv

Inconștientul colectiv este un concept definit inițial de psihanalistul Carl Jung și este uneori numit obiectiv psihic. Se referă la ideea că un segment al minții profunde inconștiente este moștenit genetic și nu este modelat de experiența personală.

Conform învățăturilor lui Jung, inconștientul colectiv este comun tuturor ființelor umane și este responsabil pentru o serie de credințe și instincte adânci așezate, cum ar fi spiritualitatea, comportamentul sexual și instinctele vieții și morții.

Carl Jung

Născut în Elveția în 1875, Carl Jung a fondat școala de psihologie analitică. El este responsabil pentru propunerea și dezvoltarea conceptelor psihologice ale inconștientului colectiv și ale arhetipurilor, împreună cu personalitatea introvertită și extrovertizată.

Jung a lucrat cu Sigmund Freud, un alt proeminent psiholog timpuriu. În studiile sale timpurii, lucrarea lui Jung a afirmat multe dintre ideile lui Freud. Odată cu trecerea timpului, cei doi s-au împărțit în principiile lor de psihologie. Jung a contestat principiile lui Freud despre psihanaliză. O mare diferență între explicațiile lor despre inconștient este că Freud credea că inconștientul a fost produsul experiențelor personale, în timp ce Jung credea că inconștientul era produsul experiențelor colective moștenite în genele.

Teoria

Teoria lui Jung asupra inconștientului colectiv a fost aceea că este alcătuită dintr-o colecție de cunoștințe și imagini care fiecare persoană se naște și este împărtășită de toate ființele umane datorită experienței ancestrale.Deși indivizii nu știu ce gânduri și imagini sunt în inconștientul lor colectiv, se crede că în momentele de criză psihicul poate intra în inconștientul colectiv.

Instincte și arhetipuri

Jung a crezut că inconștientul colectiv este alcătuit din instincte și arhetipuri, care manifestă imagini și simboluri fundamentale și fundamentale preexistente, care sunt reprimate de mintea conștientă. Oamenii nu pot cunoaște în mod conștient aceste arhetipuri, dar au sentimente puternice despre ei. Potrivit lui Jung, aceste imagini mitologice sau simboluri culturale nu sunt statice sau fixe; în schimb, multe arhetipuri diferite se pot suprapune sau combina în orice moment. 

Teoria sa era că oamenii sunt conștienți în mod inconștient de implicațiile acestor arhetipuri, deoarece sunt moștenite.

Câteva exemple de arhetipuri propuse de Jung includ:

• Mama
• Naștere
• Moarte
• Renaştere
• Anima
• Putere
• Eroul
• Copilul

Jung a considerat că arhetipul mamei este cel mai important. El credea că arhetipul nu se manifestă doar în forma literală a mamei personale, a bunicii, a mamei vitregi, a soacrei sau a asistentei, ci și în forma figurativă a mamei, printre care:

• Maria, Maica lui Dumnezeu
• Biserica
• Țară
• Pământul
• Pădure
• Marea
• O gradina
• Un câmp arat
• Un izvor sau un puț

Jung a crezut că arhetipul mamei ar putea conține aspecte pozitive, cum ar fi iubirea și căldura maternă sau aspecte negative cum ar fi mama teribilă sau zeița soartei.

Credințe complexe

Considerațiile adânci legate de spiritualitate și religie sunt explicate parțial datorită inconștientului colectiv. Jung a fost convins că similitudinea și universalitatea religiilor lumii au arătat religia ca o manifestare a inconștientului colectiv. 

În mod similar, morala, etica și conceptele de corectitudine sau de drept și rău ar putea fi explicate în același mod, cu inconștientul colectiv ca fiind parțial responsabil.

Fobiile

Memoria genetică poate explica fobii specifice, teama unui anumit obiect sau a anumitor situații. Uneori o fobie de șerpi (ophidiophobia) se manifestă la copii chiar și atunci când nu există o origine aparentă traumatică pentru teama lor. De exemplu, un studiu a constatat că o treime din copiii britanici se tem de șerpi la vârsta de șase ani, chiar dacă este rare să întâlnești un șarpe în Insulele Britanice. Copiii nu au intrat niciodată în contact cu un șarpe într-o situație traumatizantă, dar șerpii au generat încă un răspuns anxios.

Jung a folosit teoria sa inconștientului colectiv pentru a explica astfel de temeri și fobii sociale. Frica de sunetele întunecate, puternice, poduri sau sânge poate fi înrădăcinată în acest inconștient colectiv, care este propus ca o trăsătură genetică moștenită.

vise

Visele s-au gândit să ofere o perspectivă esențială asupra inconștientului colectiv. Jung a crezut că multe obiecte și simboluri simbolice au un înțeles universal sau uniform în visele datorate arhetipurilor reprezentate. Cu toate acestea, spre deosebire de contemporanul său Sigmund Freud, Jung a crezut că visele sunt extrem de personale, iar interpretarea viselor necesită cunoașterea foarte importantă a visătorului individual. Freud, pe de altă parte, a sugerat de multe ori că simbolurile specifice reprezintă gânduri inconștiente specifice.

Mai mult decât dorințele reprimate, Jung a crezut că visurile compensează părți ale psihicului care sunt subdezvoltate în viețile noastre trezite. Acest lucru a permis studierea viselor ca instrument de cercetare, diagnosticare și tratament pentru condițiile psihologice și fobiile.

Este o teorie științifică?

Din punct de vedere istoric, a existat o dezbatere în jurul valorii de dacă inconștientul colectiv necesită o interpretare literală sau simbolică.

În cercurile științifice, o interpretare literală a inconștientului colectiv este considerată a fi o teorie pseudoscientifică. Acest lucru se datorează faptului că este dificil să se demonstreze științific că imaginile mitologiei și ale altor simboluri culturale sunt moștenite și prezente la naștere. În schimb, o interpretare simbolică a inconștientului colectiv este considerată a avea o bază științifică datorită credinței că toți oamenii împărtășesc anumite dispoziții comportamentale.

Cercetări noi în rolul bacteriilor intestinale

Inconștientul colectiv este examinat în prezent într-o lumină diferită. Cercetarea psihiatrică analizează acum rolul bacteriilor în inconștientul colectiv. Genele din bacteriile intestinului depășesc numeroasele gene din corpul uman, iar aceste bacterii pot produce compuși neuroactivi. Se crede că unii cercetători consideră că acești compuși neuroactivi pot face parte din inconștientul colectiv care reglementează comportamentul uman. Dacă da, studiile privind microbii intestinali pot fi o parte foarte importantă a cercetării psihiatrice a viitorului.