Traumatismul copilariei și tulburarea explozivă intermitentă
Deși se confruntă cu furie și dificultăți în gestionarea furiei poate apărea într-o serie de tulburări de sănătate mintală, există o singură tulburare în Manualul de diagnostic și statistic al tulburărilor mintale, ediția a 5-a (DSM-5), care se concentrează direct pe furie - tulburarea intermitentă explozivă ).
Ce este tulburarea explozivă intermitentă?
IED este o tulburare de sănătate mintală care apare prima dată în copilărie sau adolescentă și este compusă din următoarele simptome:
- Mai multe episoade de imposibilitate de a rezista impulsurilor agresive care generează acte majore agresive, precum atacarea sau distrugerea proprietății. Acestea pot include episoade verbale agresive care nu rănesc pe nimeni sau pe orice altceva.
- Nivelul de agresivitate exprimat în timpul acestor episoade este foarte puțin proporțional cu orice declanșator care a precedat episodul.
- Aceste episoade nu sunt mai bine conturate de o altă tulburare, cum ar fi tulburarea de personalitate limită sau tulburarea de personalitate antisocială.
Se știe puțin despre IED; cu toate acestea, studii recente sugerează că între 3 și 7% din populația generală poate dezvolta IED la un moment dat în timpul vieții. IED a fost, de asemenea, descoperit ca apare la începutul vieții unei persoane, în general în timpul adolescenței. De asemenea, se întâmplă de obicei împreună cu alte tulburări de sănătate mintală și, așa cum s-ar putea aștepta, poate interfera foarte mult cu viața unei persoane.
Cauza IED
Dat fiind faptul că IED poate interfera serios cu relațiile și poate afecta negativ calitatea vieții unei persoane, cercetătorii în domeniul sănătății mentale au încercat să identifice cauza acestei tulburări. Un domeniu pe care o serie de cercetători s-au concentrat pe experiența evenimentelor traumatice, în special a celor care apar în copilărie.
De exemplu, un studiu al unui grup mare de persoane din populația generală din Statele Unite sa axat pe relația dintre expunerea la traumatism din copilarie și IED. Ei au descoperit că tocmai prin experiența oricărei traume din copilărie sa dovedit a fi unul dintre cei mai puternici contribuitori la dezvoltarea IED la vârsta adultă.
De fapt, trauma copilariei in sine a fost un predictor mai bun al IED decat severitatea expunerii traumatice si a tulburare posttraumatica de stres (PTSD). În plus, studiul a constatat că experiența traumelor interpersonale din copilărie, de exemplu, abuzul sexual, a fost asociată în special cu dezvoltarea IED.
Înțelegerea legăturii dintre traumatismul copilariei și IED
Copilăria este, evident, un moment foarte important în dezvoltarea noastră. Atunci când aflăm despre relațiile interpersonale și cum să ne gestionăm efectiv emoțiile. Trauma copiilor poate perturba foarte mult această experiență și, prin urmare, oamenii nu pot învăța în mod adecvat cum să-și gestioneze emoțiile sau să negocieze relații interpersonale. În consecință, atunci când apare o furie, oamenii cu istoric de traumă din copilărie nu știu cum să controleze efectiv aceste emoții, ducând la impulsuri puternice de furie și comportamente distrugătoare.
Acestea fiind spuse, este important să ne amintim că toate acestea se bazează doar pe câteva studii. Pot exista și alte explicații. De exemplu, este posibil ca problemele neurologice, cum ar fi incapacitatea de a controla anumite impulsuri, pot intra în joc. Traumatisme cerebrale traumatice pot apărea, de asemenea, în timpul abuzului și pot conduce la dificultăți în controlul mâniei și al comportamentului agresiv.
Obținerea de ajutor pentru IED și traumatismul copilariei
Deși în prezent nu există tratamente special concepute pentru IED, există tratamente disponibile care se concentrează pe îmbunătățirea capacității de a gestiona emoțiile. În special, terapia comportamentală dialectică (DBT) sa dovedit a fi foarte eficientă în predarea unor modalități sănătoase de gestionare a emoțiilor și de reducere a comportamentului distructiv.
În plus, există tratamente special concepute pentru copii expuși la experiențe traumatizante, cum ar fi terapia comportamentală cognitivă concentrată asupra traumei (TF-CBT). TF-CBT recunoaște că traumele din copilărie pot interfera cu dezvoltarea emoțională și interpersonală sănătoasă și, ca rezultat, se concentrează pe a ajuta copiii să dobândească o mai bună înțelegere a emoțiilor și a relațiilor sănătoase. Prin urmare, TF-CBT poate ajuta copiii să dezvolte abilități sănătoase de reglementare a emoțiilor care să îi împiedice să dezvolte IED.
Pentru a găsi un terapeut care oferă TF-CBT, trebuie să căutați mai întâi pe cineva care este specializat și are experiență în tratarea copiilor cu traume. Este posibil să puteți găsi un astfel de terapeut prin intermediul site-urilor web care sunt concepute pentru a vă conecta cu furnizorii de tratament din zona dvs. În plus față de asigurarea resurselor pentru familiile care au un copil care se ocupă de consecințele traumei, Institutul Sidran oferă, de asemenea, informații despre terapeuți care se pot specializa în tratarea copiilor care au fost expuși unui eveniment traumatic.
În cele din urmă, poate fi util să vorbim cu un psihiatru despre anumite medicamente care sunt utile în controlul impulsurilor asociate cu IED.