Pagina principala » teorii » Un ghid pentru anatomia creierului

    Un ghid pentru anatomia creierului

    Creierul uman nu este doar unul dintre organele cele mai importante din corpul uman; este, de asemenea, cel mai complex. În următorul tur, veți afla despre structurile de bază care alcătuiesc creierul și modul în care funcționează creierul. Aceasta nu este o analiză aprofundată a cercetărilor asupra creierului (o astfel de resursă ar umple stive de cărți). În schimb, scopul acestui turneu creier este de a vă familiariza cu structurile creierului major și funcțiile acestora.

    1

    Cortexul cerebral

    MedicalRF.com/Getty Images

    Cortexul cerebral este partea creierului care funcționează pentru a face ființele umane unice. Trăsături distincte ale omului, incluzând gândirea, limbajul și conștiința umană mai mare, precum și capacitatea de a gândi, a gândi și a imagina că toate provin din cortexul cerebral.

    Cortexul cerebral este ceea ce vedem atunci când ne uităm la creier. Aceasta este partea cea mai exterioară care poate fi împărțită în cele patru lobi ale creierului. Fiecare lovitură de pe suprafața creierului este cunoscută sub numele de girus, în timp ce fiecare canelură este cunoscută sub numele de sulcus.

    2

    Cele patru Lobi

    PIXOLOGICSTUDIO / BIBLIOTECA FOTOGRAFIE / Getty Images

    Cortexul cerebral poate fi împărțit în patru secțiuni, cunoscute ca lobi (vezi imaginea). Lobul frontal, lobul parietal, lobul occipital și lobul temporal au fost asociate cu diferite funcții, de la raționamentul la percepția auditivă.

    • Lobul frontal este situat în partea din față a creierului și este asociat cu raționamentul, abilitățile motorii, cunoașterea la nivel superior și limbajul expresiv. În partea din spate a lobului frontal, lângă sulcusul central, se află cortexul motor. Această zonă a creierului primește informații de la diverși lobi ai creierului și utilizează această informație pentru a efectua mișcări corporale. Deteriorarea lobului frontal poate duce la schimbări în obiceiurile sexuale, la socializare și la atenție, precum și la creșterea riscului.
    • Lobul parietal este localizat în secțiunea mijlocie a creierului și este asociat cu prelucrarea informațiilor senzoriale tactile, cum ar fi presiunea, atingerea și durerea. O porțiune a creierului cunoscut sub numele de cortexul somatosenzorial este localizată în acest lob și este esențială pentru procesarea simțurilor corpului. 
    • Lobul temporal este situat în partea de jos a creierului. Acest lob este, de asemenea, locația cortexului auditiv primar, care este important pentru interpretarea sunetelor și a limbajului pe care îl auzim. Hipocampul este, de asemenea, localizat în lobul temporal, motiv pentru care această porțiune a creierului este, de asemenea, puternic asociată cu formarea amintirilor. Deteriorarea lobului temporal poate duce la probleme cu memoria, percepția de vorbire și abilitățile lingvistice.
    • Lobul occipital este localizată la partea din spate a creierului și este asociată cu interpretarea stimulilor vizuali și a informațiilor. Cortexul vizual primar, care primește și interpretează informații din retină ale ochilor, este localizat în lobul occipital. Deteriorarea acestui lob poate provoca probleme vizuale, cum ar fi dificultatea recunoașterii obiectelor, imposibilitatea de a identifica culorile și tulburările de recunoaștere a cuvintelor.
    3

    Stemul creierului

    PIXOLOGICSTUDIO / BIBLIOTECA FOTOGRAFIE / Getty Images

    Tulpina creierului este formată din midbrain, pons și medulla.

    • Midbrainul este adesea considerată cea mai mică regiune a creierului. Acționează ca un fel de stație de releu pentru informații auditive și vizuale. Midbrainul controlează multe funcții importante, cum ar fi sistemele vizuale și auditive, precum și mișcarea ochilor. Porțiuni ale miezului central numite nucleul roșu și substanția nigra sunt implicate în controlul mișcării corpului. Substanța nigră pigmentată cu negru conține un număr mare de neuroni producătoare de dopamină. Degenerarea neuronilor din substantia nigra este asociata cu boala Parkinson.
    • Medulla este situat direct deasupra măduvei spinării în partea inferioară a creierului și controlează multe funcții vitale esențiale cum ar fi frecvența cardiacă, respirația și tensiunea arterială.
    • Poneii conectează medulla la cerebel și servește o serie de funcții importante, inclusiv jucând un rol în mai multe funcții autonome, cum ar fi stimularea respirației și controlul ciclurilor de somn.
    4

    Cerebelul

    Imagine de către Ministerul Educației, Culturii, Sportului și Tehnologiei (MEXT) Proiect de bază de date integrată

    Uneori denumit "Creierul mic", cerebelul se află pe vârful ponei din spatele creierului. Cerebelul este alcătuit din lobi mici și primește informații de la sistemul de echilibru al urechii interne, nervilor senzoriali și sistemele auditive și vizuale. Este implicat în coordonarea mișcărilor, precum și a învățării motorii.

    Cerebelul reprezintă aproximativ 10% din dimensiunea totală a creierului, dar reprezintă mai mult de 50% din numărul total de neuroni localizați în întregul creier. Această structură este asociată cu mișcarea și controlul motorului, dar acest lucru nu se datorează faptului că comenzile motorului provin de aici. În schimb, cerebelul servește la modificarea acestor semnale și la deplasarea corectă și utilă a mișcărilor motorului.

    De exemplu, cerebelul ajută la controlul posturii, echilibrului și coordonării mișcărilor voluntare. Acest lucru permite diferitelor grupuri musculare din organism să acționeze împreună și să producă mișcări coordonate de fluide.

    În plus față de rolul esențial în controlul motorului, cerebelul este, de asemenea, important în anumite funcții cognitive, inclusiv vorbirea.

    5

    Thalamusul

    Imagine de către Ministerul Educației, Culturii, Sportului și Tehnologiei (MEXT) Proiect de bază de date integrată

    Situat deasupra creierului, talamusul procesează și transmite informații despre mișcare și senzorială. Este, în esență, o stație de releu, luând informații senzoriale și apoi trecând-o pe cortexul cerebral. Cortexul cerebral trimite de asemenea informații talamusului, care transmite apoi această informație altor sisteme.

    6

    Hipotalamusul

    Imagine de către Ministerul Educației, Culturii, Sportului și Tehnologiei (MEXT) Proiect de bază de date integrată

    Hipotalamusul este o grupare de nuclee care se află de-a lungul bazei creierului în apropierea glandei hipofizare. Hipotalamusul se conectează cu multe alte regiuni ale creierului și este responsabil pentru controlul foametei, sete, emoțiilor, reglajelor temperaturii corporale și ritmurilor circadiene. De asemenea, hipotalamul controlează glanda pituitară prin secreția de hormoni, ceea ce conferă hipotalamului un control foarte mare asupra mai multor funcții ale corpului.

    7

    Sistemul Limbic

    Imagine de către Ministerul Educației, Culturii, Sportului și Tehnologiei (MEXT) Proiect de bază de date integrată

    Deși nu există o listă totală a structurilor care alcătuiesc sistemul limbic, patru dintre regiunile principale includ:

    • Amigdala
    • Hipocampul
    • Regiuni alecortexul limbic
    • Zona septală.

    Aceste structuri formează conexiuni între sistemul limbic și hipotalamusul, talamusul și cortexul cerebral. Hipocampul este important în memorie și învățare, în timp ce sistemul limbic în sine este central în controlul răspunsurilor emoționale.

    8

    Ganglia bazală

    ALFRED PASIEKA / BIBLIOGRAFIE STIINTA FOTO / Getty Images

    Ganglionii bazali sunt un grup de nuclei mari care înconjoară parțial talamusul. Aceste nuclee sunt importante în controlul mișcării. Nucleul roșu și substantia nigra a miezului mijlociu au legături cu ganglionii bazali.

    Un cuvânt de la Verywell

    Creierul uman este remarcabil de complex și cercetătorii încă lucrează la înțelegerea multor mistere ale modului în care funcționează mintea. Prin înțelegerea mai bine a modului în care diferite părți ale creierului funcționează, puteți, de asemenea, să apreciați mai bine modul în care boala sau rănirea poate avea efecte asupra anumitor funcții.