Altruism De ce riscăm bunăstarea noastră să ajutăm pe alții

Toată lumea știe cel puțin unul dintre acei oameni care sunt dispuși să-și pună în pericol propria sănătate și bunăstare pentru ai ajuta pe alții. Ce-i inspiră pe acești indivizi să-și dea timpul, energia și banii pentru a-și îmbunătăți ceilalți, chiar și atunci când nu primesc nimic tangibil în schimb?

Definirea Altruismului

Altruismul este îngrijorarea neegoistă pentru alți oameni; a face lucrurile pur și simplu dintr-o dorință de a ajuta, nu pentru că vă simțiți obligați să nu aveți datoria, loialitatea sau motivele religioase.

Viața de zi cu zi este plină de mici acțiuni de altruism, de la tipul de la magazinul de bacanie, care deține cu ușurință ușa deschisă când te grăbești de la parcare la femeia care dă douăzeci de dolari unui bărbat fără adăpost.

Poveștile de știri se concentrează adesea asupra unor cazuri mai mari de altruism, cum ar fi un om care se scufundă într-un râu înghețat pentru a salva un străin înecat sau un donator generos, care dă mii de dolari unei organizații caritabile locale. Deși am putea fi familiarizați cu altruismul, psihologii sociali sunt interesați să înțeleagă De ce se întâmplă. Ce inspiră aceste acte de bunătate? Ce îi motivează pe oameni să își riste propria viață pentru a salva un străin complet?

Comportamentul prosocial și altruismul

Altruismul este un aspect al ceea ce psihologii sociali se referă la comportamentul prosocial. Comportamentul prosocial se referă la orice acțiune care aduce beneficii altor oameni, indiferent de motivul sau de modul în care beneficiarul beneficiază de acțiune. Amintiți-vă, totuși, că altruismul pur implică adevărata altruism. În timp ce toate actele altruiste sunt prosocial, nu toate comportamentele prosocial sunt complet altruiste. De exemplu, am putea ajuta pe alții din mai multe motive, cum ar fi vina, obligația, datoria sau chiar pentru recompense.

Teorii pentru ce există altruismul

Psihologii au sugerat o serie de explicații diferite de ce există altruismul, inclusiv:

Motive biologice. Selecția Kin este o teorie evolutivă care propune ca oamenii să fie mai susceptibili să îi ajute pe cei care sunt rude de sânge, deoarece vor crește șansele de transmitere a genei către generațiile viitoare. Teoria sugerează că altruismul față de rudele apropiate are loc pentru a asigura continuarea genelor partajate. Cu cât sunt mai apropiați indivizii, cu atât mai mulți oameni vor ajuta.
Motive neurologice. Altruismul activează centrele de recompensare din creier. Neurobiologii au descoperit că atunci când sunt implicați într-un act altruist, centrele de plăcere ale creierului devin active.
Motive de mediu. Un studiu de la Stanford sugerează că interacțiunile și relațiile noastre cu ceilalți au o influență majoră asupra comportamentului altruist.
Normele sociale. Regulile, normele și așteptările societății pot, de asemenea, să influențeze dacă oamenii se angajează sau nu într-un comportament altruist. Norma reciprocității, de exemplu, este o așteptare socială în care ne simțim presați să îi ajutăm pe alții dacă au făcut deja ceva pentru noi. De exemplu, dacă prietenul tău ți-a împrumutat bani pentru prânz în urmă cu câteva săptămâni, probabil că te vei simți obligat să-i reciți când întreabă dacă poți împrumuta 100 de dolari. A făcut ceva pentru tine, acum te simți obligat să faci ceva în schimb.

Motive cognitive. Deși definiția altruismului implică a face pentru alții fără recompensă, pot exista în continuare stimulente cognitive care nu sunt evidente. De exemplu, am putea să-i ajutăm pe alții să-și amelioreze propria noastră primejdie sau pentru a fi la fel de bine față de ceilalți susține punctul nostru de vedere pentru noi înșine ca oameni amabili, empatici.

Alte explicații cognitive includ:

empatia. Cercetătorii sugerează că persoanele sunt mai predispuse să se angajeze într-un comportament altruist atunci când simt empatie față de persoana care este în primejdie, o sugestie cunoscută sub numele de ipoteza empatie-altruism. Cercetătorii au descoperit că copiii tind să devină mai altruciști, pe măsură ce se dezvoltă sentimentul lor de empatie.
Ajutând ameliorarea sentimentelor negative. Alți experți au sugerat că acțiunile altruiste ajută la ameliorarea sentimentelor negative generate de observarea altcuiva în primejdie, o idee denumită model negativ de relief. În mod esențial, văzând o altă persoană care suferă de probleme ne face să ne simțim supărați, tulburați sau incomod, ajutând astfel persoana care suferă de probleme să ajute la reducerea acestor sentimente negative.

Comparând teoriile

Motivele care stau la baza altruismului, precum și întrebarea dacă există într-adevăr un astfel de lucru precum altruismul "curat", sunt două probleme pe care psihologii sociali îl contestă. Ne angajăm vreodată să-i ajutăm pe alții pentru motive cu adevărat altruiste sau există beneficii ascunse pentru noi înșine care să ghideze comportamentele noastre altruiste?

Unii psihologi sociali consideră că, în timp ce oamenii se comportă deseori altruist din motive egoiste, altruismul adevărat este posibil. Alții au sugerat că empatia față de ceilalți este deseori ghidată de dorința de a te ajuta. Oricare ar fi motivele din spatele ei, lumea noastră ar fi un loc mult mai trist fără altruism.