Înțelegerea culturilor colectiviste
Culturile colectiviste subliniază nevoile și obiectivele grupului în ansamblul său față de nevoile și dorințele fiecărui individ. În astfel de culturi, relațiile cu ceilalți membri ai grupului și interconectarea dintre oameni joacă un rol central în identitatea fiecărei persoane. Culturile din Asia, America Centrală, America de Sud și Africa tind să fie mai colectiviste.
Caracteristicile culturale colectiviste
Câteva trăsături comune ale culturilor colectiviste includ:
- Normele sociale se concentrează asupra promovării dezintegrării și a plasării nevoilor comunității înaintea nevoilor individuale
- Lucrul ca grup și susținerea altora este esențial
- Oamenii sunt încurajați să facă ceea ce este mai bun pentru societate
- Familiile și comunitățile au un rol central
În culturile colectiviste, oamenii sunt considerați "buni" dacă sunt generoși, ajutați, fiabili și atenți la nevoile altora. Aceasta contrastează cu culturile individualiste care adesea pun un accent mai mare pe caracteristici precum asertivitatea și independența.
Câteva țări considerate colectiviste includ Japonia, China, Coreea, Taiwan, Venezuela, Guatemala, Indonezia, Ecuador, Argentina, Brazilia și India.
Cum culturile colectiviste se deosebesc de culturile individualiste
Culturile colectiviste sunt de obicei contraste cu culturile individualiste. În cazul în care colectivismul subliniază importanța comunității, individualismul se concentrează asupra drepturilor și preocupărilor fiecărei persoane. Acolo unde unitatea și dezinteresul sunt trăsături valoroase în culturile colectiviste, independența și identitatea personală sunt extrem de stresate în culturile individualiste.
Aceste diferențe culturale sunt permeabile și pot influența multe aspecte ale funcționării societății. Modul în care oamenii fac cumpărături, îmbrăcăminte, învață și conduc afacerile pot fi influențați de faptul că sunt de la o cultură colectivistă sau individualistă. De exemplu, lucrătorii care trăiesc într-o cultură colectivistă se pot strădui să-și sacrifice fericirea pentru binele grupului. Cei din culturile individualiste, pe de altă parte, pot simți că propria bunăstare și scopuri au o greutate mai mare.
Cum culturile colectiviste influențează comportamentul
Psihologii interculturali studiază modul în care aceste diferențe culturale influențează diferite aspecte ale comportamentului. Studiile sugerează că cultura influențează modul în care se comportă oamenii, precum și conceptul lor de sine. Cei din culturile individualiste s-ar putea descrie în termeni de trăsături și trăsături de personalitate, de exemplu: "Sunt inteligent, amuzant, atletic și amabil". Cei din culturile colectiviste se vor descrie cel mai probabil în ceea ce privește relațiile și rolurile lor sociale, de exemplu: "Sunt un fiu bun, frate și prieten".
Culturile colectiviste sunt, de asemenea, asociate cu o mobilitate relațională scăzută, un termen care descrie câte oportunități au oamenii într-o societate pentru a-și forma relațiile cu oamenii aleși de ei. Mica mobilitate relațională înseamnă că relațiile pe care oamenii le au sunt stabile, puternice și durabile. Aceste relații se formează, de obicei, din cauza unor factori precum familia și zona geografică, mai degrabă decât alegerea personală. Într-o cultură colectivistă, este dificil să se construiască relații cu oameni noi, parțial pentru că, în general, este mai greu să le întâlnești. Străinii sunt mai predispuși să rămână străini celor care provin dintr-o cultură colectivistă decât ar fi pentru oamenii din culturile individualiste.
Menținerea armoniei în cadrul relațiilor interpersonale este de cea mai mare importanță într-o cultură colectivistă. Acest lucru este probabil datorită faptului că aceste relații sunt atât de lungi și extrem de dificil de schimbat, încât să nu păstreze pacea poate însemna nefericire pentru toți cei implicați.
Diferențele culturale influențează, de asemenea, motivația fie de a ieși sau de a se potrivi cu restul grupului. Într-un experiment, participanților din culturile americane și japoneze li sa cerut să aleagă un pix. Majoritatea stilourilor au aceeași culoare, cu câteva opțiuni în culori diferite. Majoritatea participanților americani au ales stilouri mai rare. Participanții japonezi, pe de altă parte, aveau mult mai multe șanse să aleagă stiloul colorat cel mai comun, deși preferau pixurile minoritare. Un alt motiv pentru acest lucru se poate datora faptului că, venind dintr-o cultură colectivistă, participanții japonezi au apreciat instinctiv armonia interpersonală deasupra preferințelor personale și, astfel, au ales comportamentul neafectat de a lăsa pixurile mai rare pentru alții care le-ar putea dori.
