Punctul patologic vs. culturale privind surzenia
Vederea patologică tinde să privească la surditate ca o dizabilitate care poate fi corectată prin tratament medical, astfel încât persoana surdă este "normalizată". În schimb, viziunea culturală cuprinde identitatea de a fi surd, dar nu respinge în mod necesar ajutorul medical.
Așa cum ați putea să vă imaginați, aceste două opoziții pot opune destul dezbateri. Este bine ca atât cei surzi, cât și cei din auz să înțeleagă ambele perspective.
Perspectiva patologică privind surzenia
Din punct de vedere patologic sau medical, accentul se pune pe cantitatea de pierdere a auzului și pe modul de corectare a acestuia. Corectarea se face prin utilizarea implanturilor cohleare și a aparatelor auditive, precum și a învățării limbajului și a lipirii.Accentul se pune pe a face ca persoana surdă să apară ca fiind "normală" pe cât posibil. Această abordare are perspectiva că abilitatea de a auzi trebuie considerată "normală" și, prin urmare, persoanele surde nu sunt "normale".
Unii oameni care se abonează la acest punct de vedere pot, de asemenea, să creadă că o persoană surdă are probleme de învățare, mentale sau psihologice. Acest lucru este valabil mai ales pentru partea de învățare.
Este adevărat că neputința de a auzi face mai dificilă învățarea limbii. Cu toate acestea, mulți părinți ai copiilor surzi recent identificați sunt avertizați că copilul lor poate avea un "nivel de citire de gradul 4", o statistică probabil depășită. Acest lucru îi poate speria pe părinți să se angajeze din punct de vedere patologic.
Persoana surdă care se concentrează pe perspectiva patologică poate declara: "Nu sunt surd, sunt greu de auzit!"
Perspectiva culturală privind surzenia
Surzii și auzul care adoptă perspectiva culturală îmbrățișează surzenia ca o diferență unică și nu se concentrează pe aspectul handicapului. Limba semnelor este acceptată. De fapt, acesta poate fi privit ca limbajul natural al persoanelor surde, deoarece comunicarea vizuală este o modalitate firească de a răspunde atunci când nu puteți auzi.În această privință, surzenia este ceva de mândru. De aceea, termeni precum "mândria surdă" și "deficiența" sunt uneori utilizați.
Din perspectiva culturală, gradul real de pierdere a auzului nu contează. Oamenii grei de auz se pot numi surzi. Implanturile cohleare sunt considerate un instrument asemănător aparatelor auditive și nu o soluție fixă pentru surzenie.
Cine are ce vedere?
Într-o epocă în care oamenii surzi culturali optează pentru implanturi cohleare și îmbrățișează învățarea de a vorbi și de a răspândi, cum distingeți cele două puncte de vedere? O modalitate bună ar putea fi prin acest exemplu ipotetic de părinți cu un copil surd:Părinte A: Copilul meu este surd. Cu un implant cohlear și un antrenament bun de vorbire, copilul meu va învăța să vorbească și va fi integrat. Oamenii nu vor putea spune că copilul meu este surd.
Părinte B: Copilul meu este surd. Atât cu limbajul semnelor, cât și cu un implant cohlear, împreună cu o pregătire corectă a vorbirii, copilul meu va putea să comunice atât cu cei auditivi, cât și cu cei surzi. Copilul meu poate sau nu poate fi integrat. Oamenii pot sau nu pot să spună că copilul meu este surd și nu contează dacă pot sau nu pot.
Discuții interesante de urmărit
Ca și în cazul oricărei dezbateri, cum ar fi aceasta, există multe opinii în această privință. Veți găsi că un număr de scriitori și studii au examinat această dezbatere sociologico-medicală în detaliu și fac o citire fascinantă.De exemplu, cartea "Damned for Their Difference" de Jan Branson și Don Miller examinează modul în care a apărut punctul patologic. Este un aspect istoric care începe în secolul al XVII-lea și studiază discriminarea și "dizabilitatea" asociate cu persoanele surde în ultimele câteva secole.
O altă carte se uită la perspectiva culturală și este intitulată "Diversitatea culturală și lingvistică și experiența surzilor". Multe persoane asociate cu comunitatea surzi au contribuit la această carte. Este o încercare de a vedea "persoanele surde ca un grup minoritar distinct din punct de vedere cultural și lingvistic".
