Pagina principala » Pierderea auzului / surditate » Relația dintre pierderea auzului și exercițiul

    Relația dintre pierderea auzului și exercițiul

    Pentru adulți, pierderea auzului este considerată a fi dezactivată atunci când ați înregistrat o pierdere de 40 decibeli (dB) în cea mai bună ureche de auz, care este sunetul echivalent care se găsește într-o cameră liniștită. Copiii sunt considerați a suferi de pierderea auzului atunci când au o pierdere de 30 dB sau echivalentul șoaptă într-o bibliotecă. Audierea obișnuită poate discerne sunetele cel puțin la 25 dB, ceea ce echivalează cu mai puțin decât o șoaptă slabă. Pierderea auzului este suferită de 360 ​​de milioane de oameni din întreaga lume, aproape 10% (sau 32 de milioane) dintre aceștia sunt copii. Unele cazuri de pierdere a auzului sunt naturale, în timp ce alte cauze pot fi prevenite. Cauzele frecvente ale pierderii auzului includ:
    • factori genetici
    • complicații la naștere
    • infecții ale urechii cronice
    • boli infecțioase
    • anumite medicamente și medicamente
    • zgomot excesiv
    • îmbătrânire
    Pierderea auzului la copii este în mare măsură prevenită, aproximativ 60 din 100 de cazuri provocând cauze care pot fi prevenite. Pierderea auzului este o scurgere imensă a economiei, rezultând aproximativ 750 de miliarde de dolari în costurile de asistență medicală din întreaga lume. Metodele preventive sunt în mare parte eficiente și pot reduce această povară economică globală. Exercitarea sa dovedit a fi o metodă eficientă de prevenire. Cu toate acestea, există cazuri când exercițiul fizic poate crește riscul de apariție a pierderii de auz.

    Efectele negative ale exercițiului asupra auzului

    In timp ce exercitiul fizic este cel mai frecvent asociat cu beneficii pentru sanatate, exercitiul poate fi legat de un risc crescut de pierdere a auzului atunci cand este cuplat cu muzica tare. Sala dvs. de gimnastică vă poate oferi cursuri de aerobic care să asculte muzică în timpul antrenamentelor între 60 dB (mașină de spălat vase sau uscător) la 90 sau 100 dB (metrou, motocicletă sau un exercițiu de mână). Orice volum de peste 90 dB este considerat extrem de puternic. Asociația Internațională a Profesioniștilor în domeniul Fitness recomandă să vă furnizați dopuri de urechi sau alte articole de protecție pentru auz, dacă volumele depășesc 90 dB.
    Desi aceasta pare a fi o solutie usoara, interventiile de protectie auditive recomandate nu sunt intotdeauna onorate, deoarece muzica de inalta intensitate poate fi considerata motivativa. Pentru a avea o clasă motivantă și plăcută, strategiile de protecție sunt uneori trecute cu vederea. Instructorii de aerobic sunt în mod deosebit expuși riscului, aproximativ 30 din 100 de instructori spunând că suferă de tinitus în proporție de 50% din timp. Puteți utiliza informațiile de mai jos pentru a vă ajuta să vă stabiliți riscul de a vă pierde pierderea auzului în timpul unei ore de aerobic de 60 de minute:
    • Risc ridicat = 97 dB (burghiu manual sau burghiu pneumatic)
    • La risc = 89 dB (metrou sau motocicletă)
    • Risc scăzut = 85 dB (blender de bucătărie)
    • Risc foarte scăzut = 80 dB (uscător cu suflare)
    Potrivit Centrului pentru Controlul și Prevenirea Bolilor (CDC), nu trebuie să depășiți următoarea intensitate mai mare decât durata specificată pentru a minimiza riscul pierderii auzului:
    • 106 dB - 3,75 minute
    • 103 dB - 7,5 minute
    • 100 dB - 15 minute
    • 97 dB - 30 de minute
    • 94 dB - 1 oră
    • 91 dB - 2 ore
    • 88 dB - 4 ore
    • 85 dB - 8 ore
    Aceste limite de timp recomandate sunt pentru expunerea generală la intensitate. Cu toate acestea, cercetarea a arătat că urechea dvs. are o schimbare temporară a pragului (TTS), ceea ce vă face mai predispuși la afectarea auzului cu exerciții fizice. Puteți să vă simțiți tinnitus (sunet la urechi) în 2 minute de la exerciții când volumele muzicale sunt mai mari de 90 dB.
    Unele stări pot fi exacerbate de exerciții fizice, cum ar fi tubul eustachian patulos și tinitus.

    Beneficiile exercițiului pe audiere

    Deși există unele efecte potențiale negative asupra auzului cu exerciții fizice, beneficiile sunt mai mari decât cele negative în majoritatea cazurilor. Continuă să fie cercetări în creștere în ceea ce privește beneficiile și unele dintre aceste beneficii nu sunt bine înțelese.
    Indicele de masa corporala (IMC) este un raport al greutatii (in kilograme) si al inaltimii (in metri) pentru a ajuta la determinarea nivelului de grasime corporala. Puteți calcula propriul IMC prin următoarea ecuație: greutate ÷ (înălțime × înălțime). Dacă IMC este mai mare sau egal cu 25, care este considerat supraponderal, aveți un risc crescut de a dezvolta pierderi de auz. Exercițiile regulate vă pot ajuta să reduceți IMC-ul și, ulterior, riscul de apariție a pierderii auzului.
    Similar cu BMI, o circumferință a taliei mai mare de 88 cm poate, de asemenea, să vă pună în pericol dezvoltarea pierderii auzului. Motivele pentru care creșterea BMI și circumferința taliei pot crește riscul de pierdere a auzului includ:
    • daune datorate nivelurilor scăzute de oxigen
    • producția de radicali liberi din celulele grase
    • producția redusă de adiponectină, care are efecte antiinflamatorii
    Mersul pe jos cu cel puțin două ore pe săptămână a fost dovedit a oferi beneficii de protecție inimii și rinichilor. Exercițiul regulat vă ajută, de asemenea, să reduceți riscul pentru alte boli care au crescut riscul de pierdere a auzului: diabet, boli de inimă și alte boli legate de vasele de sânge. Se crede, dar nu este bine înțeles, că activitatea regulată va avea aceleași efecte benefice asupra cohleei (organul în formă de melc implicat în procesul auditiv). Beneficiile asumate pentru cochlea includ:
    • circulația sanguină îmbunătățită
    • prevenirea pierderii neurotransmițătorilor
    • reducerea daunelor provocate de zgomot
    Practicienii yoga sugerează că prevenirea pierderii auzului și reducerea simptomelor pot apărea prin mai multe practici de yoga. Beneficiile sugerate coincid cu beneficiile menționate anterior ale exercițiului prin îmbunătățirea fluxului sanguin către cohlee și prevenirea leziunilor neurotransmițătorilor. Exercițiile de yoga asociate cu beneficiile legate de pierderea auzului includ:
    • Greeva Chalan - exercițiu de extensie a flexiei la nivelul gâtului
    • Skandh Chalan - exercițiu de umăr
    • Brahmari Pranayama - respirația de albine
    • Kumbhak - exercițiu de respirație
    • Shankha Naad - suflă o țeava Shankha sau o melc