Perspective în psihologia modernă

Există multe moduri diferite de a gândi despre comportamentul uman. Psihologii folosesc o varietate de perspective atunci când studiază modul în care oamenii gândesc, simt și se comportă. Unii cercetători se concentrează asupra unei anumite școli de gândire, cum ar fi perspectiva biologică, în timp ce alții abordează o abordare mai eclectică, care încorporează multiple puncte de vedere. Nu există o perspectivă unică care să fie "mai bună" decât alta; fiecare subliniază pur și simplu diferite aspecte ale comportamentului uman.

Perspective majore în psihologia modernă

Primii ani de psihologie au fost marcati de dominatia unei succesiuni de scoli diferite de gandire. Dacă ați luat vreodată un curs de psihologie în școală, probabil că vă amintiți de învățarea despre aceste școli diferite, care includeau structuralismul, funcționalismul, psihanaliza, behaviorismul și umanismul. Pe măsură ce psihologia a crescut, la fel și numărul și varietatea de subiecte pe care psihologii le investighează. De la începutul anilor 1960, domeniul psihologiei a înflorit și continuă să crească într-un ritm rapid, la fel și profunzimea și amploarea subiectelor studiate de psihologi.

Astăzi, puțini psihologi își identifică perspectivele conform unei anumite școli de gândire. În timp ce puteți găsi totuși unii purtători de comportament sau psihanaliști, majoritatea psihologilor clasifică munca în funcție de domeniul de specialitate și de perspectiva lor.

Diferite abordări la același subiect

Fiecare subiect din psihologie poate fi privit în mai multe moduri diferite. De exemplu, să luăm în considerare subiectul agresiunii. Cineva care pune accentul pe o perspectivă biologică ar analiza modul în care creierul și sistemul nervos influențează comportamentul agresiv. Un profesionist care accentuează o perspectivă comportamentală ar analiza modul în care variabilele de mediu consolidează acțiunile agresive. Un alt psiholog care folosește o abordare interculturală ar putea lua în considerare modul în care influențele culturale și sociale contribuie la comportamente agresive sau violente.

Iată câteva dintre cele mai importante perspective ale psihologiei moderne.

1. Perspectiva psihodinamică

Perspectiva psihodinamică provine din opera lui Sigmund Freud. Această viziune a psihologiei și a comportamentului uman evidențiază rolul minții inconștiente, experiențele timpurii ale copilariei și relațiile interpersonale pentru a explica comportamentul uman și pentru a trata persoanele care suferă de boli mintale.

Psihanaliza a devenit una dintre primele forțe majore din cadrul psihologiei datorită muncii și influenței lui Freud. Freud a conceput mintea ca fiind compusă din trei elemente cheie: identitatea, ego-ul și superego-ul. ID-ul este partea din psihic care include toate dorințele primare și inconștiente. Eul este aspectul psihicului care trebuie să se ocupe de cerințele lumii reale. Superego este ultima parte a psihicului care se dezvoltă și are sarcina de a gestiona toate moralitățile, standardele și idealurile noastre internalizate.

2. Perspectiva comportamentală

Psihologia comportamentală este o perspectivă care se concentrează asupra comportamentelor învățate. Behaviorismul diferă de multe alte perspective, deoarece în loc să accentueze stările interne, se concentrează doar pe comportamente observabile.

În timp ce această școală de gândire a dominat psihologia la începutul secolului al XX-lea, a început să-și piardă apăsarea în anii 1950. Astăzi, perspectiva comportamentală este încă preocupată de modul în care comportamentele sunt învățate și întărite. Principiile comportamentale sunt adesea aplicate în setările de sănătate mintală, unde terapeuții și consilierii folosesc aceste tehnici pentru a explica și trata o varietate de afecțiuni.

3. Perspectiva cognitivă

În anii 1960, o nouă perspectivă cunoscută sub numele de psihologie cognitivă a început să se mențină. Această arie de psihologie se concentrează asupra proceselor mentale cum ar fi memoria, gândirea, rezolvarea problemelor, limba și luarea deciziilor. Influențată de psihologi precum Jean Piaget și Albert Bandura, această perspectivă a crescut extrem de mult în ultimele decenii.

Psihologii cognitivi folosesc deseori un model de procesare a informațiilor, comparând mintea umană cu un calculator, conceptualizând modul în care informațiile sunt achiziționate, prelucrate, stocate și utilizate.

4. Perspectiva biologică

Studiul fiziologiei a jucat un rol major în dezvoltarea psihologiei ca pe o știință separată. Astăzi, această perspectivă este cunoscută sub numele de psihologie biologică. Uneori denumit biopsie sau psihologie fiziologică, acest punct de vedere pune accentul pe bazele fizice și biologice ale comportamentului.

Cercetătorii care iau o perspectivă biologică asupra psihologiei ar putea să analizeze modul în care genetica influențează comportamente diferite sau modul în care daunele asupra anumitor zone ale creierului influențează comportamentul și personalitatea. Lucruri cum ar fi sistemul nervos, genetica, creierul, sistemul imunitar și sistemele endocrine sunt doar câteva din subiectele care interesează psihologii biologici.

Această perspectivă a crescut semnificativ în ultimele decenii, în special cu progresul în capacitatea noastră de a explora și de a înțelege creierul uman și sistemul nervos. Unelte cum ar fi scanarea cu rezonanta magnetica (RMN) si tomografia de tomografie cu emisie de pozitroni (PET) permit cercetatorilor sa priveasca creierul intr-o varietate de conditii. Oamenii de știință se pot uita acum la efectele leziunilor cerebrale, a medicamentelor și a bolilor în moduri care pur și simplu nu erau posibile în trecut.

5. Perspectiva interculturală

Psihologia interculturală este o perspectivă destul de nouă, care a crescut semnificativ în ultimii douăzeci de ani. Psihologii și cercetătorii din această școală de gândire se uită la comportamentul uman din diferite culturi. Privind aceste diferențe, putem afla mai multe despre modul în care cultura influențează gândirea și comportamentul nostru.

De exemplu, cercetătorii au analizat modul în care comportamentele sociale diferă în culturile individualiste și colectiviste. În culturile individualiste, cum ar fi S.U.A., oamenii tind să-și exercite mai puțin efort atunci când fac parte dintr-un grup, un fenomen cunoscut sub numele de loaf social. În culturile colectiviste, cum ar fi China, totuși, oamenii tind să muncească mai mult atunci când fac parte dintr-un grup.

6. Perspectiva evolutivă

Psihologia evoluționistă se concentrează asupra studierii modului în care evoluția explică procesele fiziologice. Psihologii și cercetătorii iau principiile de bază ale evoluției, inclusiv selecția naturală, și le aplică fenomenelor psihologice. Această perspectivă sugerează că aceste procese mentale există deoarece servesc unui scop evolutiv - ele ajută la supraviețuire și reproducere.

7. Perspectiva umanistă

În anii 1950, a apărut o școală de gândire cunoscută sub numele de psihologie umanistă. Influențat foarte mult de munca unor umaniști proeminenți precum Carl Rogers și Abraham Maslow, această perspectivă accentuează rolul motivației în gândire și comportament.

Concepte precum auto-actualizarea sunt o parte esențială a acestei perspective. Cei care iau perspectiva umanistă se concentrează asupra modului în care ființele umane sunt conduse să crească, să-și schimbe și să-și dezvolte potențialul personal. Psihologia pozitivă, care se concentrează pe ajutarea oamenilor să trăiască o viață mai fericită și mai sănătoasă, este o mișcare relativ recentă în psihologie care își are rădăcinile în perspectiva umanistă.

Gândurile finale

Există multe modalități diferite de a gândi despre gândirea și comportamentul uman. Varietatea perspectivelor din psihologia modernă oferă cercetătorilor și elevilor instrumente de abordare a problemelor și îi ajută să găsească noi modalități de a explica și prezice comportamentul uman, conducând la dezvoltarea de noi abordări de tratament pentru comportamentele problematice.