Cum influența False Consens influențează modul în care ne gândim la alții

Tendința de a supraestima cât de mult sunt de acord cu noi este cunoscută printre psihologii sociali drept efectul fals de consens. Acest tip de prejudecată cognitivă îi determină pe oameni să creadă că valorile și ideile lor sunt "normale" și că majoritatea oamenilor împărtășesc aceleași opinii.

Să spunem că știrile lui Jim pe Facebook sunt pline de povestiri care susțin o anumită poziție politică. Chiar dacă acea hrană este cucerită de Jim pentru a include oameni pe care îi cunoaște și este influențat de un algoritm bazat pe comportamentul lui Jim, el poate supraestima câte persoane sunt de acord cu această poziție.

De ce se întâmplă efectul de consens fals??

Una dintre cauzele posibile ale efectului fals de consens implică ceea ce este cunoscut ca disponibilitatea euristică. Când încercăm să estimăm cât de comun sau probabil este ceva, avem tendința să privim exemplele care îți vin în minte foarte ușor.

Dacă încercați să determinați dacă alte persoane împărtășesc credințele dvs., probabil că veți gândi la persoanele care sunt cele mai asemănătoare cu dvs., cum ar fi familia și prietenii dvs. și este foarte probabil că aceștia împărtășesc multe lucruri comune cu dvs..

Cercetătorii au sugerat că există trei motive principale pentru care apare un consens fals:

1. Familia și prietenii noștri sunt mult mai probabil să fie similare cu noi și să împărtășească multe dintre aceleași credințe și comportamente.
2. Crezând că alți oameni gândesc și acționează în același mod pe care îl facem pot fi benefic pentru stima noastră de sine. Pentru a ne simți bine despre noi înșine, suntem motivați să credem că alți oameni sunt la fel ca noi.
3. Suntem cei mai familiarizați cu propriile noastre atitudini și credințe. Din moment ce aceste idei se află mereu în fruntea minții noastre, este mai probabil să observăm când alți oameni împărtășesc aceleași atitudini.

Factorii care influențează efectul consensului fals

Efectul fals de consens tinde să fie mai puternic în anumite situații. Dacă luăm în considerare ceva cu adevărat important sau ne simțim încrezători în punctul nostru de vedere, gradul de consens fals tinde să fie mai puternic; adică, este foarte probabil să presupunem că mai mulți oameni sunt de acord cu noi.

Dacă sunteți foarte preocupat de mediul înconjurător, de exemplu, probabil că veți avea o probabilitate mai mare de a supraestima numărul de persoane care sunt, de asemenea, foarte preocupate de problemele de mediu.

Efectul este, de asemenea, mai puternic în situațiile în care suntem foarte siguri că credințele, opiniile sau ideile noastre sunt cele corecte. Dacă sunteți 100% convins că adoptarea unei anumite legi va reduce cantitatea de infracțiuni din comunitatea dvs., este mai probabil să credeți că majoritatea celorlalți alegători din orașul dvs. vor sprijini, de asemenea, trecerea legii.

În cele din urmă, este mult mai probabil să experimentăm efectul fals de consens în cazurile în care factorii situaționali joacă un rol major. De exemplu, imaginați-vă că mergeți să vedeți un film, dar credeți că filmul este teribil deoarece efectele speciale sunt atât de sărace. Deoarece presupuneți că toți ceilalți care vizionează filmul împărtășesc aceleași experiențe și formând aceleași opinii, ați putea crede în mod eronat că toți ceilalți spectatori vor împărtăși, de asemenea, convingerea dvs. că filmul este teribil.

Cercetarea efectului fals de consens

Efectul fals de consens a fost pentru prima dată denumit și descris la sfârșitul anilor 1970 de către cercetătorul Lee Ross și colegii săi.

Într-un experiment, cercetătorii au citit participanții la studiu despre o situație în care apare un conflict, precum și despre două modalități diferite de a răspunde conflictului. Participanților li sa cerut să spună care dintre cele două opțiuni ar alege, să ghicească ce opțiune ar alege probabil alți oameni și să descrie tipul de persoane care ar alege fiecare dintre cele două opțiuni.

Cercetătorii au descoperit că, indiferent de opțiunile pe care le-au selectat participanții, au avut de asemenea tendința să creadă că majoritatea oamenilor ar selecta și această opțiune. Cercetatorii au descoperit de asemenea ca oamenii au avut tendinta de a da descrieri mai extreme ale caracteristicilor oamenilor care ar alege optiunile alternative.