Cele 4 etape ale dezvoltării cognitive

Teoria dezvoltării cognitive a lui Jean Piaget sugerează că copiii se deplasează prin patru etape diferite ale dezvoltării mentale. Teoria sa se concentrează nu numai pe înțelegerea modului în care copiii dobândesc cunoștințe, ci și pe înțelegerea naturii inteligenței. Stagiile lui Piaget sunt:

• Stadiul senzorimotor: naștere la 2 ani
• Stadiul preoperator: vârste cuprinse între 2 și 7 ani
• Stadiu operațional specific: vârste cuprinse între 7 și 11 ani
• Etapa oficială operațională: vârste de 12 ani și peste

Piaget a crezut că aceștia joacă un rol activ în procesul de învățare, acționând la fel ca oamenii de știință mici pe măsură ce fac experimente, fac observații și învață despre lume. Pe măsură ce copiii interacționează cu lumea din jurul lor, aceștia continuă să adauge noi cunoștințe, să se bazeze pe cunoștințele existente și să-și adapteze ideile deținute anterior pentru a găzdui noi informații.

Ilustrație de Joshua Seong, Verywell

Cum a dezvoltat Piaget teoria

Piaget sa născut în Elveția la sfârșitul anilor 1800 și a fost un student precoce, publicând prima sa lucrare științifică când avea doar 11 ani. Expunerea sa timpurie la dezvoltarea intelectuală a copiilor a venit atunci când a lucrat ca asistent la Alfred Binet și Theodore Simon, în timp ce lucrau la standardizarea testului faimos al IQ.

O mare parte din interesul lui Piaget în dezvoltarea cognitivă a copiilor a fost inspirat de observațiile sale asupra propriului său nepot și fiică. Aceste observații și-au întărit ipoteza în devenire că mințile copiilor nu erau doar niște versiuni mai mici ale minților adulte.

Până la acest punct din istorie, copiii au fost în mare parte tratați pur și simplu ca versiuni mai mici ale adulților. Piaget a fost unul dintre primii care a identificat faptul că modul în care copiii cred că este diferit de modul în care cred adulții.

În schimb, el a propus, inteligența este ceva care crește și se dezvoltă printr-o serie de etape. Copiii mai în vârstă nu gândesc mai repede decât copiii mai mici, a sugerat el. În schimb, există atât diferențe calitative cât și cantitative între gândirea copiilor mici față de copiii mai mari.

Pe baza observațiilor sale, a concluzionat că copiii nu erau mai puțin inteligenți decât adulții, ci pur și simplu gândesc diferit. Albert Einstein a numit descoperirea lui Piaget "atât de simplu încât numai un geniu ar fi putut să se gândească la el".

Teoria scenică a lui Piaget descrie dezvoltarea cognitivă a copiilor. Dezvoltarea cognitivă implică schimbări în procesul și abilitățile cognitive. În viziunea lui Piaget, dezvoltarea cognitivă timpurie implică procese bazate pe acțiuni și mai târziu progresează spre schimbări în operațiile mentale.

Etapele

Prin observațiile sale asupra copiilor săi, Piaget a dezvoltat o teorie scenică a dezvoltării intelectuale care a inclus patru etape distincte:

Stadiul senzorimotor

Vârste: naștere la 2 ani

Caracteristici majore și schimbări de dezvoltare:

• Copilul cunoaște lumea prin mișcările și senzațiile sale
• Copiii învață despre lume prin acțiuni de bază cum ar fi sugerea, apucarea, căutarea și ascultarea
• Copiii învață că lucrurile continuă să existe chiar dacă nu pot fi văzute (permanența obiectului)
• Sunt ființe separate de oameni și de obiectele din jurul lor
• Ei își dau seama că acțiunile lor pot cauza lucrurile să se întâmple în lumea din jurul lor

În această etapă timpurie de dezvoltare cognitivă, sugarii și copiii mici dobândesc cunoștințe prin experiențe senzoriale și manipulând obiecte. Întreaga experiență a copilului în cea mai timpurie perioadă a acestei etape are loc prin reflexe de bază, simțuri și reacții motorii.

În timpul etapei senzorimotorii, copiii trec printr-o perioadă de creștere și învățare dramatică. Pe măsură ce copiii interacționează cu mediul lor, ei fac mereu noi descoperiri despre cum funcționează lumea.

Dezvoltarea cognitivă care are loc în această perioadă are loc într-o perioadă relativ scurtă de timp și implică o mare creștere. Copiii nu numai că învață cum să efectueze acțiuni fizice cum ar fi accesarea cu crawlere și mersul pe jos; ei învață de asemenea multe despre limba de la persoanele cu care interacționează. Piaget a rupt, de asemenea, această etapă într-o serie de substații diferite. În timpul ultimei etape a etapei senzorimotorii, apare un gând reprezentativ timpuriu.

Piaget credea că dezvoltarea permanenței obiectului sau constanța obiectului, înțelegerea faptului că obiectele continuă să existe chiar și atunci când nu pot fi văzute, a fost un element important în acest moment de dezvoltare.

Prin învățarea faptului că obiectele sunt entități separate și distincte și că au o existență a lor în afara percepției individuale, copiii pot să înceapă să atașeze nume și cuvinte la obiecte.

Stadiul senzorimotor al dezvoltării cognitive

Stadiul preoperator

Vârste: 2 până la 7 ani

Caracteristici majore și schimbări de dezvoltare:

• Copiii încep să gândească simbolic și să învețe să folosească cuvinte și imagini pentru a reprezenta obiecte.
• Copiii din această etapă tind să fie egocentrici și se luptă să vadă lucrurile din perspectiva altora.
• În timp ce se îmbogățește cu limbajul și gândirea, ei încă tind să se gândească la lucruri în termeni foarte concreți.

Bazele dezvoltării limbajului s-ar putea să fi fost puse în etapa anterioară, însă apariția limbii este unul dintre principalele caracteristici ale stadiului preoperator de dezvoltare.

Copiii devin mult mai pricepuți la jocul prefăcut în această etapă de dezvoltare, dar continuă să se gândească foarte concret la lumea din jurul lor. 

În acest stadiu, copiii învață prin jocul prefăcut, dar încă se luptă cu logica și ținând punctul de vedere al altor persoane. De asemenea, adesea se luptă cu înțelegerea ideii de constanță.
De exemplu, un cercetător ar putea să ia o bucată de lut, să-l împartă în două bucăți egale și apoi să dea copilului posibilitatea de a alege între două bucăți de lut. O bucată de lut este turnată într-o minge compactă, în timp ce cealaltă este zdrobită într-o formă de clătită plat. Deoarece forma plat arată mai mare, copilul preoperator va alege probabil acea piesă, deși cele două piese sunt exact la aceeași mărime.

Stadiul preoperator al dezvoltării cognitive la copiii mici

Etapa operațională a betonului

Vârste: între 7 și 11 ani

Caracteristici majore și schimbări de dezvoltare

• În această etapă, copiii încep să se gândească logic la evenimente concrete
• Ei încep să înțeleagă conceptul de conservare; că cantitatea de lichid dintr-o ceașcă scurtă, largă este egală cu cea dintr-o sticlă înaltă, slabă, de exemplu
• Gândirea lor devine mai logică și mai organizată, dar totuși foarte concretă
• Copiii încep să utilizeze logica inductivă sau raționamentul de la informații specifice la un principiu general

În timp ce copiii sunt încă foarte concreți și literali în gândirea lor în acest moment al dezvoltării, ei devin mult mai abili la utilizarea logicii. Egocentrismul etapei anterioare începe să dispară, deoarece copiii devin mai buni în a gândi cum pot vedea alte persoane o situație.

În timp ce gândirea devine mult mai logică în timpul stării operaționale concrete, ea poate fi, de asemenea, foarte rigidă. Copiii din acest punct de dezvoltare tind să se lupte cu concepte abstracte și ipotetice.

În această etapă, copiii devin, de asemenea, mai puțin egocentrici și încep să se gândească la modul în care alți oameni ar putea gândi și simți. Copiii aflați în stadiul operațional concret încep de asemenea să înțeleagă că gândurile lor sunt unice pentru ei și că nu oricine altcineva împărtășește neapărat gândurile, sentimentele și opiniile lor.

Etapa operațională concretă în dezvoltarea cognitivă

Etapa operațională oficială

Vârste: 12 și în sus

Caracteristici majore și schimbări de dezvoltare:

• În acest stadiu, adolescentul sau tânărul adult începe să gândească abstract și să se gândească la probleme ipotetice
• Rezumat gândire apare
• Adolescenții încep să se gândească mai mult la problemele morale, filosofice, etice, sociale și politice care necesită raționamente teoretice și abstracte
• Începeți să utilizați logica deductivă sau raționamentul de la un principiu general la informații specifice

Etapa finală a teoriei lui Piaget implică o creștere a logicii, capacitatea de a folosi raționamentul deductiv și o înțelegere a ideilor abstracte. În acest moment, oamenii devin capabili să vadă mai multe soluții potențiale la probleme și să gândească mai științific despre lumea din jurul lor.

Abilitatea de a gândi despre idei și situații abstracte este elementul cheie al etapei operaționale formale a dezvoltării cognitive. Abilitatea de a planifica în mod sistematic viitorul și motivul pentru situații ipotetice reprezintă, de asemenea, abilități critice care apar în această etapă. 

Este important de observat că Piaget nu a privit dezvoltarea intelectuală a copiilor drept un proces cantitativ; adică copiii nu adaugă mai multe informații și cunoștințe cunoștințelor existente pe măsură ce îmbătrânesc. În schimb, Piaget a sugerat că există calitativ schimbarea modului în care gândesc copiii pe măsură ce progresează treptat prin aceste patru etape. Un copil la vârsta de 7 ani nu are doar mai multe informații despre lume decât la vârsta de 2 ani; există o schimbare fundamentală în Cum el se gândește la lume.

Etapa operațională de dezvoltare cognitivă

Concepte importante

Pentru a înțelege mai bine unele dintre lucrurile care apar în timpul dezvoltării cognitive, este important să examinăm mai întâi câteva dintre ideile și conceptele importante introduse de Piaget.

Iată câteva dintre factorii care influențează modul în care copiii învață și cresc:

scheme

O schemă descrie atât acțiunile mentale cât și cele fizice implicate în înțelegerea și cunoașterea. Schemele sunt categorii de cunoștințe care ne ajută să interpretăm și să înțelegem lumea.

În opinia lui Piaget, o schemă include atât o categorie de cunoștințe, cât și un proces de obținere a acestor cunoștințe. Pe măsură ce se întâmplă experiențe, aceste noi informații sunt folosite pentru a modifica, a adăuga sau a modifica schemele existente anterior.

De exemplu, un copil poate avea o schemă despre un tip de animal, cum ar fi un câine. Dacă experiența unică a copilului a fost cu câini mici, un copil ar putea crede că toți câinii sunt mici, blanzi și au patru picioare. Să presupunem că copilul întâlnește un câine enorm. Copilul va lua în considerare aceste noi informații, modificând schema deja existentă pentru a include aceste noi observații.

Ce rol joacă schemele în procesul de învățare?

Asimilare

Procesul de a lua noi informații în schemele deja existente este cunoscut sub numele de asimilare. Procesul este oarecum subiectiv, deoarece avem tendința de a modifica experiențele și informațiile ușor pentru a se potrivi cu credințele noastre preexistente. În exemplul de mai sus, văzând un câine și etichetat-o ​​"câine" este un caz de asimilare a animalului în schema de câine a copilului.

Asimilarea și procesul de adaptare a lui Jean Piaget

Cazare

O altă parte a adaptării implică modificarea sau modificarea schemelor existente în lumina noilor informații, proces cunoscut sub numele de cazare. Locuințele implică modificarea schemelor sau ideilor existente, ca rezultat al unor informații noi sau experiențe noi. Pot fi dezvoltate și noi scheme în timpul acestui proces.

Rolul de cazare în modul în care învățăm noi informații

echilibrare

Piaget a crezut că toți copiii încearcă să găsească un echilibru între asimilare și cazare, ceea ce se realizează printr-un mecanism numit Piaget numit echilibrare. Pe măsură ce copiii progresează prin etapele dezvoltării cognitive, este important să se mențină un echilibru între aplicarea cunoștințelor anterioare (asimilarea) și schimbarea comportamentului pentru a ține cont de noile cunoștințe (cazare). Echilibrarea ajută la explicarea modului în care copiii se pot mișca dintr-o etapă a gândirii la alta.

Un cuvânt de la Verywell

Unul dintre cele mai importante elemente de reținut din teoria lui Piaget este că acesta consideră că crearea de cunoștințe și de inteligență este inerent activ proces.

"Mă găsesc opus concepției cunoașterii ca o copie pasivă a realității", a explicat Piaget. "Cred că cunoașterea unui obiect înseamnă a acționa asupra lui, a construi sisteme de transformări care pot fi realizate pe sau cu acest obiect. Cunoașterea realității înseamnă construirea unor sisteme de transformări care corespund, mai mult sau mai puțin adecvat, realității".

Teoria dezvoltării cognitive a lui Piaget a contribuit la înțelegerea dezvoltării intelectuale a copiilor. Acesta a subliniat, de asemenea, că copiii nu erau doar destinatari pasivi ai cunoașterii. În schimb, copiii continuă să investigheze și să experimenteze, deoarece își construiesc înțelegerea despre modul în care funcționează lumea.

Care este stadiul senzorimotor al dezvoltării cognitive?