Teoria mutării somatice a îmbătrânirii
Dacă sunt norocoși, majoritatea oamenilor trăiesc să experimenteze procesul de îmbătrânire. Dar există multe teorii diferite despre cum funcționează îmbătrânirea. Teoria mutației somatică a îmbătrânirii este una. Iată o prezentare generală a teoriei, plus o privire asupra altor teorii ale îmbătrânirii.
Teoria mutației teoretice
Această teorie afirmă că o parte importantă a îmbătrânirii este determinată de ceea ce se întâmplă cu genele noastre după ce le moștenim. Din momentul conceperii, celulele corpului nostru reproduc continuu. De fiecare dată când o celulă se împarte, există șansa ca unele gene să fie copiate incorect. Aceasta se numește mutație. În plus, expunerea la toxine, radiații sau lumină ultravioletă poate provoca mutații în genele corpului. Corpul poate corecta sau distruge majoritatea mutațiilor, dar nu toate. În cele din urmă, celulele mutante se acumulează, se copiază și provoacă probleme în funcționarea organismului legate de îmbătrânire.
Alte teorii ale îmbătrânirii
Ca toate teoriile îmbătrânite, teoria mutației somatice explică doar o piesă a puzzle-ului. Desigur, există dovezi ale mutațiilor genetice care cauzează daune și chiar moarte, însă nu se poate spune că acesta este cel mai important factor al îmbătrânirii. Alte teorii includ:
- Teoria disengagementului: Această teorie afirmă că, pe măsură ce oamenii îmbătrânesc, ei sunt mai puțin implicați în viață decât erau atunci când erau tineri și care contribuie la îmbătrânire. Este inevitabil ca relațiile dintre o persoană și alții să fie distruse sau modificate în calitate pe măsură ce îmbătrânesc, fie pentru că persoana în vârstă sa retras din societate, fie societatea sa retras de la ei.
- Teoria activității: Această teorie subliniază importanța activității sociale continue pe măsură ce îmbătrânim. Dacă cineva nu mai lucrează și, de asemenea, nu ține pasul cu activitățile pe care le bucura, ar putea accelera procesul de îmbătrânire. Pentru a combate acest lucru, ar trebui să vă străduiți să înlocuiți roluri noi pentru a înlocui orice care ar putea fi pierdut din cauza îmbătrânirii: De exemplu, voluntariatul, îngrijirea unui nepot sau luarea unui nou hobby pot ajuta.
- Teoria neuroendocrină: Sistemul neuroendocrin reglează eliberarea hormonilor în organism. Această teorie afirmă că, pe măsură ce oamenii îmbătrânesc, hormonii sunt eliberați mai puțin eficient și sunt mai puțin eficienți, ceea ce accelerează îmbătrânirea.
- Teoria Radicală Liberă: Această teorie afirmă că multe dintre schimbările care apar ca vârsta corpului nostru sunt cauzate de radicalii liberi, care pot deteriora ADN-ul și alte procese din organism.
- Teoria membranelor de îmbătrânire: Pe măsură ce oamenii îmbătrânesc, membranele celulare devin mai solide, ceea ce le împiedică funcția normală și poate duce la acumularea de materiale toxice în celulele corpului. Această teorie afirmă că incapacitatea celulelor de a transfera în mod corespunzător substanțe chimice și alte produse dăunătoare cauzează îmbătrânirea corpului.
- Mitochondrial Declin Teoria: Dacă mitocondriile celulelor, care ajută organismul să producă energie, pierd capacitatea de a crea Trifosfat de Adenozină (ATP), se va produce îmbătrânirea, conform acestei teorii.
- Teoria interconectării: Teoria încrucișării este ideea că schimbările chimice ca acest lucru se întâmplă în corpul tău și pot duce la îmbătrânire. De-a lungul timpului, proteinele, ADN-ul și alte molecule structurale din organism dezvoltă atașamente inadecvate, numite legături încrucișate, unul cu altul. Atunci când aceste legături încrucișate se acumulează, pot provoca țesuturile să devină mai rigide și să funcționeze prost, contribuind la îmbătrânire.
