5 mituri despre tulburarea de anxietate socială

Anxietatea socială este o problemă psihologică comună, însă nu este bine înțeleasă de publicul larg și chiar de unii profesioniști.

Persoanele care se confruntă cu anxietate socială se simt ca și cum ar fi judecate și evaluate atunci când se află în situații sociale și de performanță. Deși știu că anxietatea și teama pe care ei le simt sunt nejustificate, controlul sau prevenirea anxietății pare imposibilă.

Dacă întâmpinați întotdeauna anxietate socială atunci când vă aflați în jurul altor persoane, poate deveni foarte dificil să vă relaxați vreodată și să fiți în jurul altora.

Când simți că toată lumea te judecă, uneori pare mai ușor să eviți cu totul situațiile sociale.

Adesea, persoanele care se confruntă cu o anxietate socială gravă consideră că sunt singurele persoane din lume cu această problemă și nu spun nimănui.

Dacă credeți că ați putea avea anxietate socială, acest articol vă va ajuta să înțelegeți câteva din miturile despre acest tip de frică și să luați o decizie cu privire la obținerea de ajutor pentru problema dvs..

Mitul # 1: Anxietatea socială nu este atât de comună

Fapt: Anxietatea socială este experimentată de majoritatea oamenilor la un moment dat în viața lor.

Indiferent dacă a fost în timpul unui discurs pe care l-au dat în liceu sau atunci când mergea la primul lor interviu de angajare, toată lumea primește fluturi din când în când.

Dintre acești oameni, unii vor avea o formă mai extremă de anxietate socială. Între 2% și 13% din populație se crede că are anxietate socială până la punctul în care ar fi considerată tulburarea de anxietate socială (DAS).

Mitul # 2: Anxietatea socială se referă numai la temerile publice vorbind

Fapt: Anxietatea socială se referă la anxietate și frică în multe situații sociale și de performanță diferite.

Acestea pot include evenimente formale, cum ar fi vorbirea publică și interpretarea; vorbirea informală și interacțiunea, cum ar fi întâlnirea cu străinii sau participarea la o petrecere; situații dificile, cum ar fi exprimarea dezacordului; și evenimentele de zi cu zi, cum ar fi mâncarea în fața altora.

Firele comune între fiecare dintre aceste declanșatoare sunt că există potențialul de a fi evaluat.

Mitul # 3: Anxietatea socială înseamnă doar că vă simțiți nervos

Fapt: Anxietatea socială aduce cu ea o colecție de simptome, dintre care doar unul este un sentiment de nervozitate.

Dacă suferiți de anxietate socială, veți experimenta probleme cognitive (gândire), probleme somatice (fizice), probleme comportamentale și probleme eficiente (emoționale).

De exemplu, atunci când vă întâlniți cu un străin pentru prima dată, vă puteți gândi singur:

- Trebuie să fie capabilă să spună că sunt un conversator slab.

Mâinile voastre ar putea începe să se scuture, s-ar putea să vă simțiți ca și cum ați scăpa de situația respectivă și chiar să vă simțiți fără speranță că vreodată să faceți bine din punct de vedere social.

Mitul # 4: Anxietatea socială și timiditatea sunt aceleași lucruri

Fapt: Deși anxietatea socială și timiditatea sunt foarte asemănătoare, nu sunt același lucru.

Anxietatea socială implică sentimente de teamă despre situații sociale sau de performanță, dar nu implică întotdeauna evitarea sau retragerea din aceste situații.

Unii oameni pot să pară foarte înșiși, dar în interior sunt foarte îngrijorați și pur și simplu foarte bine să-și ascundă sentimentele.

În schimb, cei care sunt timizi tind să se retragă sau să evite contactul social din cauza sentimentelor de anxietate socială. Oamenii care sunt timizi experimentează întotdeauna anxietatea socială, dar cei cu anxietate socială nu pot acționa întotdeauna timid.

Mitul # 5: Anxietatea socială este o problemă pe care tocmai trebuie să o învățați să trăiți

Fapt: Unii oameni experimentează o astfel de îngrijorare socială teribilă pe o bază zilnică că nu pot să muncească sau chiar să părăsească casa.

Alții funcționează bine în general, dar au o anumită frică care împiedică atingerea obiectivelor, cum ar fi teama de a vorbi în public.

Niciuna situație nu este lipsită de speranță sau trebuie să fie "trăită". Cu un tratament eficient, cum ar fi medicația sau terapia cognitiv-comportamentală, toată lumea are potențialul de a trăi o viață fără temeri sociale.