Fenomenul Just-World
Fenomenul "just-world" este tendința de a crede că lumea este dreaptă și că oamenii obțin ceea ce merită. Pentru că oamenii vor să creadă că lumea este corectă, ei vor căuta modalități de a explica sau raționaliza nedreptatea, adesea dând vina pe persoana într-o situație care este de fapt victima.
Fenomenul lumii juste explică de ce oamenii uneori dau vina pe victime pentru nenorocirea lor, chiar și în situațiile în care oamenii nu aveau controlul asupra evenimentelor care le-au afectat.
Just-World Theory și Victim-Blaming
Teoria lumii juste prevede că atunci când oamenii devin victime ale nenorocirii, alții tind să caute lucruri care ar putea explica circumstanțele lor. Cu alte cuvinte, oamenii au tendința automată de a căuta ceva sau cineva care să vină pentru evenimente nefericite. Dar, mai degrabă decât pur și simplu atribuind un rău turn de evenimente la ghinion, oamenii tind să se uite la comportamentul individului ca o sursă de vină.
Dimpotrivă, această credință îi determină pe oameni să creadă că atunci când lucrurile buni se întâmplă oamenilor, este pentru că acești indivizi sunt buni și merită norocul lor fericit. Din această cauză, oamenii care sunt extrem de norocoși sunt adesea văzuți că merită mai mult norocul lor. În loc să atribuie succesul lor norocului sau circumstanței, oamenii tind să-și atribuie averea la caracteristicile intrinseci ale individului. Acești oameni sunt adesea văzuți ca fiind mai inteligenți și mai muncitori decât cei mai puțin norocoși.
Exemple
Exemplul clasic al acestei tendințe se găsește în cartea lui Iov în Biblie. În text, Iov suferă o serie de nenorociri teribile și, la un moment dat, fostul său prieten sugerează că Iov trebuie să fi făcut ceva teribil pentru a-și merita nenorocirile.
Mai multe exemple moderne ale fenomenului lumii juste pot fi văzute în multe locuri. Victimele atacului sexual sunt adesea învinuite pentru atacul lor, deoarece alții sugerează că a fost comportamentul victimelor proprii care a provocat atacul.
Explicații pentru fenomenul Just-World
Deci, de ce se întâmplă fenomenul lumii juste? Există câteva explicații diferite care au fost propuse pentru ao explica:
- Frica de a face față vulnerabilității. Oamenii nu le place să se gândească la ei înșiși ca fiind victimele unei crime violente. Deci, atunci când aud despre un eveniment cum ar fi un asalt sau un viol, pot încerca să acorde vina pentru eveniment asupra comportamentului victimei. Acest lucru permite oamenilor să creadă că pot evita să devină victime ale crimei doar prin evitarea comportamentelor trecute ale victimelor.
- O dorință de a minimiza anxietatea. O altă explicație posibilă pentru fenomenul lumii juste este că oamenii doresc să reducă anxietatea cauzată de nedreptățile lumii. Crezând că individul este complet responsabil pentru nenorocirea lor, oamenii pot continua să creadă că lumea este corectă și dreaptă.
Argumente pro şi contra
Fenomenul doar-lume are unele beneficii. Ca și alte tipuri de părtinire cognitivă, acest fenomen protejează stima de sine, ajută la controlul fricii și permite oamenilor să rămână optimist în privința lumii.
Evident, această tendință are și unele dezavantaje majore. Prin învinuirea victimelor, oamenii nu reușesc să vadă cum situația și alte variabile au contribuit la nenorocirile altei persoane. În loc să-și exprime empatia, fenomenul lumii juste uneori face ca oamenii să fie dezinteresați sau chiar să-i disprețuiască pe cei cu probleme.
Un cuvânt de la Verywell
Fenomenul drept al lumii ar putea explica de ce oamenii uneori nu reușesc să ajute sau să simtă compasiune pentru persoanele fără adăpost, pentru dependenți sau pentru victimele violenței. Prin învinuirea lor pentru nenorocirile lor, oamenii își protejează viziunea asupra lumii ca un loc sigur și echitabil, dar la un cost semnificativ pentru cei care au nevoie.
Această prejudecată cognitivă poate fi dificil de depășit, dar conștientizarea poate ajuta. Atunci când faci atribuții, concentrează-te pe privirea la toate elementele situației. Aceasta include contabilizarea comportamentului unei persoane, precum și aspecte precum factorii de mediu, presiunile societale și așteptările culturale.
